| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |
IV. Omul si Respectul Pentru Natura

Acasa - Taine din lumea vie



Inapoi

Inainte - V. Maxime si Reflectii Despre Om si Natura

 Taine din lumea vie

 IV. Omul si Respectul Pentru Natura









  Motto: Noi, oamenii, oriunde ne vom afla, avem datoria de a respecta darurile naturii si mediul inconjurator pentru binele generatiilor de azi si viitoare. Bunacuvinta omenirii fata de natura si faptele bune vor ocroti viata si casa noastra Terra. Deci, sa nu uitam in nici un moment imboldul ritmat catre dragostea de natura: "Viata este trecatoare,/ Numai sufletul ne muoare/Fiind Scanteia divina/Care-mprastie lumina/Si ne-ndeamna cat traim,/Natura so o ocrotim!" Cornelia Oltean-Cosma





 1. Eminescu si Natura

  5:0.1"Fiind baiet paduri cutreieram

Si ma culcam ades langa izvor,

Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa suna-ncetisor;

Un Freamat lin trecea din ram in ram

Si un miros venea adormitor".


La aniversarea a 150 de ani de la nasterea lui MIHAI EMINESCU, rememoram cu totii ceatia poetului national, in care mama-natura a constituit izvorul sufletesc de inspiratie al luceafarului poeziei romanesti. Pe tot timpul vietii, EMINESCU a fost sensibilizat de mioriticul spatiu geografic romanesc - de stele si luna, de paduri si lunci, de ape si izvoare. EMINESCU a indragit salcamii ce-i strajuiau casa parinteasca, bradul, teiul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia - arbori al caror freamat a animat profund sentimentul patriotic, romantic si nostalgia poetului nepereche, la trecerea timpului. Pentru EMINESCU natura era "...una si aceeasi pretutindenea si de-a pururea, cu toate formele ei atat de deosebite".




 2. Arbori Seculari si Monumental Pe Valea Superioara a Prahovei

 ".Iubiti arborii! Cu frunza lor putrezita au dospit lutul din care s-a facut omul. Ei sunt izvorul, ocrotirea si poezia vietii". Alexandru Vlahuta





Valea Superioara a Prahovei, cuprinsa intre masivele Bucegi si Baiului (Garbova), se desfasoara de la platforma Predealului pana la Posada (deschiderea de la Comarnic), apele raului croindu-si drum prin Subcarpati, dealuri si apoi in zona de campie. Valea Prahovei, una din cele mai fascinante vai din Carpatii Romanesti, este o unitate bine individualizata geo-morfologic, climatic si bio-geografic. Prin peisajul geografic favorabil practicarii nor activitati economice, forestiere, zootehnice, recreativ-turistice, Valea Prahovei, in zona montana, a permis de-a lungul anilor localizarea, amplificarea teritoriala si functionala a asezarilor umane Predeal, Azuga, Busteni si Sinaia, in prezent renumite statiuni baneoclimaterice. Aceste localitati, datorita altitudinii la care se gasesc, au paduri de fag si conifere cu arbori seculari si monumentali, care pot fi observati si identificati cu usurinta pe traseul DN 1, ce le strabate pe toata lungimea lor, urmand cursul superior al Prahovei. Un pasionat al excursiilor poate parcurge intr-o singura zi traseul Predeal-Azuga-Busteni-Sinaia-Posada pe DN 1, itinerar ce ofera drumetului privelisti de neuitat ale muntilor Bucegi si Baiului. Pe acest traseu impresioneaza arbori secularisi monumentali, ce ar trebui sa aiba statutul unei protectii absolute.

De la Predeal pana la Busteni, la marginea padurilor de fag si conifere, se pot identifica mai multe exemplare de fagi, molizi, pini si brazi, ce depasesc 100 de ani. In Busteni, in vecinatatea fostului cazinou, poate fi observat un pichet de zade seculare (Larix decidua var. polonica), iar pe Strada Grivitei, vis-a-vis de Dispensarul sanitar nr. 1 ti in vecinatatea Vaii Cerbului, intalnim doi ulmi (Ulmus Carpinifolia)- unul cu circumferinta de peste 3 metri, iar celalalt de 2,5 metri, estimandu-se de catre silvicultori ca ar avea 250-300 de ani. Si tot in acest perimetru pe DN 1 este un castan salbatic 9Aesculus hippocastanum L) de peste 100 de ani cu o bogata si inalta coroana de ramuri odihnitoare, binevenita pentru un scurt popas. Continuand traseul pd DN1 traversand podul de pe Valea Cerbului si apoi peste Valea Alba, vom observa pe dreapta, in curtea Bisericii Domnesti, un superb exemplar de tisa (Taxus baccata), cu trunchi scurt ramificat, in forma de candelabru. Acest conifer - monument al naturii, al carui lemn nu putrezeste si are multe alte calitati, se gaseste in arii tot mai restranse in tara noastra. In partea centrala a orasului Busteni este o padure de larice, in amestec cu pini (Pinus silvestris L.), brazi (Abies alba Mill.), molizi (Picea excelsa Link), fagi(Fagus sylvatica), unele exemplare depasind 150 de ani.

Indreptandu-ne spre Poiana Tapului, tot pe DN 1, vom observa langa pavilionul administrativ al S.C. "Hartia" S.A. doua frumoase exemplare de tisa, iar la iesirea din Busteni (km 130), pe partea dreapta sunt fagi seculari, cu coronament ramificat. Bucurandu-ne de privelistea versantului rasaritean al Bucegilor, pe neasteptate poposim in Poiana Tapului, candva localitate de sine statatoare, unde vom admira parcul natural ce cuprine exemplare de arbori rari si seculari, dand farmec peisajului zonei centrale a acestei asezari, care, in prezent apartine statiunii Busteni. Privind spre munte din acest loc, se poate observa la poalele Jepilor Mari cel mai pur bradet din Bucegi, iar la iesirea din Poiana Tapului remarcam un nuc (Juglans regia L.) de peste 150 de ani, din apropierea pavilionului 6 al Preventoriului TBC. La km 128.5, pe malul drept al Prahovei se afla o rachita (Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani, iar in drum spre Sinaia, in dreapta DN1, sunt brazi monumentali de circa 50 metri inaltime, adevarate sageti spre cer.

La Sinaia, in vecinatatea manastirii ctitorita de Mihai Cantacuzino, pe Aleea Nifon se afla un fag cu circumferinta de 5 metri, de peste 400 de ani. In acelasi perimetru geografic se afla un robust brad candelabru, iar nu departe de aici, pe Valea Pelesului si in incinta Complexului Peles, sunt Brazi monumentali de peste 100 de ani, cu o verticalitate impresionanta, ametitoare. In apropierea garii din Sinaia peisajul este dominat de un fag, avand aproximativ 300 de ani, pavaza multor furtuni, iar i parcul Dimitrie Ghica sunt arbori ce impresioneaza prin inaltimea lor si varste cuprinse intre 100-200 de ani. Strabatand la pas DN1, pana la Comarnic si in continuare, esti fascinat de freamatul codrului, de maretia si muzicalitatea lui, de privelistea de basm a Vaii Prahovei.





 3. Adevarata Afectitivate Pentru Animale

 

  4:0.3In octombrie 1994, familia Dumitrescu din Azuga, impreuna cu fiicele Andreea si Oana, au cumparat din piata de la Campina, patru pesti (frumoase exemplare de crap), pescuiti probabil in aceeasi zi din lacul "Bisericuta". Reintorsi la Azuga, pestii au fost pusi intr-un frigider congelator, iar dupa circa trei ore au fost scosi de gospodina casei, pentru a fi preparati. Dar, mare surpriza: doi intre pesti erau inca vii, fapt pentru care s-a luat hotararea de a-i mentine in viata, ei fiind introdusi de indata intr-un vas cu apa. Unul dintre ei a mai trait trei zile, iar celalalt s-a acomondat bine in captivitate si cu prietenii casei, care i-au crutat viata, hranindu-l timp de peste trei luni, cu paine, bucati mici de carne, gris fiert. Dovedind afectiune si respect pentru animale, acesti oameni din Azuga i-au redat pestelui ingrijit si libertatea (februarie 1995), de aceasta data in lacul Saftica de langa Bucuresti. Iata o fapta laudabila si de retinut de fiecare dintre noi oamenii, indiferent de... pofta de mancare, de varsta si profesie.





 ****************





Tot din Poiana Tapului Nicolae Contes, cunoscut crescator de animale din Poiana Tapului, are in ingrijire, din 1998, doi pui de caprioara, pui ce au fost gasiti de oierii unei stani de pe muntele Zamora. Nae Contes, s-a atasat mult de aceste animale ale padurii - blande, gingase si inteligente, incat nu s-a indurat sa le lase in libertate, caprioarele adaptandu-se cu usurinta in captivitate, ele fiind, deja, foarte apropiate si prietenoase fata de stapanul lor.

Pe raza Ocolului Silvic Azuga a fost gasit in 1986, de catre Ursache Dimitru, un pui de caprioara, care, pentru cateva zile, a fost ingrijit cu deosebita atentie de surorile Georgeta si Irina Purcaru, eleve la scoala din localitate. Grija acestor fete pentu gingasa faptura a padurii a starnit admiratia copiilor si a sivicultorilor.





 ****************





Intr-una din zilele cu soare ale anului 2000 a retinut atentia multor trecatori de pe stada Caraiman din Busteni, "perla Bucegilor", concertul de triluri a sute de pasarele (vrabiute, pitigoi, mierle) de pe arborii si arbustii din curtea familiei Butnaru. De ani de zile, pasarile s-au apropiat de casa doamnei Viorica Butnaru, de unde isi procurau mai usor hrana. De catva timp insa, pasarelele din aceasta curte sunt tot mai nelinistite si intr-o permanenta agitatie din cauza decesului stapanei casei, care zilnic le asigra hrana. Si totusi, speranta acestor pasari ale vazduhului a venit din partea doamnei Eugenia Moldoveanu (pensionara), de pe aceeasi strada si doar la cateva case departare, care le da de mancare si spera sa le apropie curind de casa ei, asa cum reusise doamna Viorica. Familia Jan Bocu din Busteni se ocupa din 1986 cu pasiune de cresterea si ingrijirea unor mici animale de apartament - papagali, hamsteri, urmarindu-le cu atentie comportamentul. Intre aceste animale s-au stabilit relatii de prietenie, desi sunt si specii diferite.





 ****************





Familia Rosculet din Busteni, dovedind dintotdeauna atasament si afinitate pentru animale, a cumparat, in toamna anului 1992, dintr-un magazin din localitatea Balti (Republica Moldova) un pui de maimuta - pavian cu mantie (Papio comopithecus) hamandryas, pa care l-a numit Miky, locul lui de bastina diind nord-estul Africii (Senegal, Etiopia), ajungand pana in sudul Peninsulei Arabiei.

Acest pui de maimuta, de sex feminin si numai de cateva kilograme, a venit pe lume, in urma cu patru ani, intr-o gradina zoologica din Munchen (Germania), el atasandu-se si imprietenindu-se indata cu membrii familiei Rosculet, care i-au dovedit afectivitate, ingrijindu-l si ocrotindu-l la fel ca pe un copil. La inceput, Miky a fost hranita cu biberonul de catre Catalina, mezina casei, apoi, treptat, s-a obisnuit sa manance singura: paine cu unsi si gem, biscuiti si orez cu lapte, branzeturi si diferite fructe, printre care portocale, mere, struguri, masline, alune si jir. Odata acomodata cu noul domiciliu, Miky reuseste sa descifreze cu usurinta si mai ales sa inteleaga orice sentiment sau intentie a omului din preajma ei, incat, in anumite situatii, ea este vesela sau, dimpotriva, devine trista si, desi nu-i fricoasa, nu suporta galagia si nici sa fie certata.





 ****************





Domnul Nicolae Duca din poiana Tapului, un pasionat al drumetiilor in natura, a gasit, intr-una din capricioasele zile ale lunii mai 1995, doi pui de bufnita in padurea Zamora. Puii erau vizibil afectati de intemperiile vremii si istoviti de foame. Dovedind afectivitate pentru animale, domnul Nicolae Duca a ingrijit si hranit cu carne timp de o saptamana puii de bufnita, dupa care le-a redat libertatea in acelasi loc de unde au fost gasiti. Iata cum un om, un prieten adevarat al naturii....la nevoie se cunoaste. Consemnam aceasta laudabila fapta, cunoscandu-se rolul pasarilor rapitoare in combaterea animalelor rozatoare mici din preajma locuintelor.





 ****************





In CONCIU, locuitor al statiunii turistice Busteni, este un cunoscut crescator de pasari de colivie. De peste 20 de ani se ocupa cu pasiune de cresterea de canari si papagali, indeletnicire transmisa si celor patru copii ai sai. Acestia dovedesc acelasi interes fata de comportamentul acestor pasari, despre care stiu ca pot fi folosite de oameni ca detectori ai unor substante toxice din anumite locri de munca. Astfel, papagalii pot fi folositi ca detectori in inteprinderile farmaceutice pentru acidul cianhidric din aer, ei semnaland sonor orice depasire de doze admise, iar canarii pot sesiza usor prezenta gazului metan exploziv in minele de carbuni.





 ****************





Tinerii, Negutescu Sebastian si Gheorghe, elevi la Grupul Industrial din Busteni, se ocupau de cresterea si ingrijirea unor animale din gospodaria casei. Dintr-o recenta convorbire (1986) cu acesti scolari, s-a desprins satisfactia muncii lor de pe urma unei rase de vaci (Schwitz), de la care de peste trei ani obtin zilnic peste 15-20 litri de lapte. Iata ca si printre elevii de la oras sunt pasionati crescatori de animale, indeletnicire transmisa de parinti si preluata cu aceeasi pasiune de copiii lor. Faptul ca Sebastian si Gigi Negutescu au asemenea preocupari, ca dealtfel multi tineri din localitate, ar fi bine ca planul de scolarizare al liceului din cunoscuta statiune de munte prahoveana sa cuprinda in urmatorii ani si clase cu profil zootehnic, ecologic si silvicultura.





 4. O Preocupare Utila Laudabila

 

  4:0.4De mai multi ani, Maria Stavarache din Busteni culege si conserva, cu pasiune si meticulozitate o diversitate de plante medicinale din spatiul geografic al Muntilor Bucegi si Baiului (Garbova), plante pe care le foloseste in familie si, totodata, le recomanda sub forma de ceaiuri, infuzii, tincturi sau ca preparate culinare localnicilor care prezinta afectiuni ale sistemului digestiv, circulator, respirator, excretor, ale sistemului nervos si ale aparatului locomotor. Pasiunea Mariei Stavarache pentru flora medicinala, cat si pentru plantele ornamentale si de gradina are ca temei o foarte buna documentare si o lectura atenta, ceea ce i-a permis cunoasterea multor plante si a actiunii lor terapeutice. Iata, deci, o preocupare utila a unui om cu sanatate subreda care se gandeste la sanatatea semenilor, recomandandu-le folosirea plantelor medicinale in tratarea unor boli. De asemenea Ion Ganea din aceeasi localitate culege plante medicinale cu efecte terapeutice pentru persoanele care sufera de boli cardiovasculare, ale tubului digestiv si ficatului, boli de rinichi si boli de plamani, precum si pentru persoanele care sufera cu diferite boli ale pielii. Milti oameni din statiunile de pe Valea Superioara a Prahovei, din tara, care au folosit retetele de plante medicinale ale pensionarului Ion Ganea, si-au ameliorat boala si chiar s-au insanatosit.









 5. Un Fenomen Al Naturii

 

  4:0.5In anul 1997, Melania Ogrezeanu, dintr-un cartier marginas al orasului Busteni, pasionata de plantele de camera, mama a doi copii gemeni, a primit de la Mariana Chis, din localitate, un lastar de Ficus elastica, pe care, dupa catva timp l-a plantat intr-un vas. Ceea ce a uimit a fost ca lastarul mama, devenit planta, au aparut de un an, si se dezvolta in acelasi ritm (la suprafata pamantului din vas), doi "puieti" (precum Dragos si Costin), fiecare avand aceeasi marime si patru frunze - trei mari si una mica. Iata un fenomen interesant al naturii, cu trimitere afectiva catre fiinta umana.

 


Inapoi

Urmator

Acasa - Taine din lumea vie


| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |
© 2005 - Aurel Manea


Website By Florian Talos

Hosting by WebRing.