| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |

Acasa - Taine din lumea vie



Inapoi

Inainte - III. Curiozitati Despre Corpul si Sanatatea Omului

 Taine din lumea vie

 II. In Universul Plantelor









 "A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii" Eugen A. Pora





 1. Arborii - Hrana si Medicament

 

  1:0.1Arborii-plamanii pamantului, prezinta importata in natura si pentru om si componente ale componente ale acestora - radacini, coaja, frunze, flori, fructe - se folosesc in alimentatie. Astfel, in padurile tropicale din America Centrala si America de Sud au fost identificate 128 de specii de arbori cu fructe comestibile. Sunt, chiar, colectivitati umane, precum triburile de amerindieni din Amazonia, pigmeii din Africa Centrala si Asia de Sud-Est, triburile mongoloide Kubu din Sumatra, care traiesc in paduri, de unde isi procura in intregime hrana.




 

  Artarul de ZaharARTARUL DE ZAHAR(Acer saccharinum) din America de Nord contine zahar in seva trunchiului, seva care se colecteaza primavara.




 

  ArtarulARTARUL(Acer platanoides), arbore intalnit prin padurile de foioase din tara noastra contine, de asemenea zahar, - o seva ce se bea primavara mai ales de catre copii, persoane anemice si convalescenti. Din seva se poate obtine must, vin si chiar zahar.




 

  CocotierulCOCOTIERUL (Cocos nucifera) este un palmier originar din Australia si America tropicala, care contine un lichid dulce acrisor si untul de cocos sau copra. In Sud-Estul Asiei este raspandit palmierul de zahar, al carui suc dulce, lasat sa fermenteze, se transforma in vin.




 

  ArboreleARBORELE DE CAMFOR (Cinnamonum camphora) originar din Taiwan, sudul Chinei si Japoniei, contine in toate organele camfor sub forma de ulei - o substanta folosita in medicina, ca insecticid, antispastic. Rol terapeutic are si arborele de pepene galben (Carica Papaya). Siropul din fructe este sedativ si tonic; miezul fructului indeparteaza pistruii; samburii sunt viermifugi; seva laptoasa a copacului indeparteaza negii si unele eczeme; frunzele fragezesc carnea; radacinile intaresc sistemul nervos.




 

  MalinulMALINUL (Prunus padus) este un arbore din padurile de foioase ale carui fructe - niste cirese salbatice, se consuma crude, cu sare sau sub forma de marmelada.




 

  Parul PaduretPARUL PADURET (Pinus piraster) are fructe tari, pietroase si verzi - ele consumandu-se crude sau preparate ca marmelada. De asemenea, servesc si la obtinerea de vin, rachiu, lichior, coniac. Am mentionat cativa arbori si foloasele lor din cel mai complex ecosistem al Terrei - padurea, pe care cu totii trebuie sa o ocrotim pentru generatiile de azi si viitoare.




 2. Plante Simboluri ale Crestinatatii

 

  1:0.1Din etnobotanica poporului roman prezentam plante cu denumiri-simboluri ale crestinitatii.




 

  CadelnitaCADELNITA - are corespondent in natura Clopotelul, ale carui flori sunt in forma de cupa.




 

  CruceaCRUCEA - este reprezentata de sapte specii de plante dintre care mentionam: Fierea Pamantului, prin dispozitia inflorescentelor; Crucea Voinicului, prin frunzele trilobate; Crucea Pastaii, planta ce poarta si alte nume religioase.




 

  AltarulALTARUL- are corespondent vegetal mai multe plante cuprinse sub denumirea slava de Pristolnic (de la lat. altarium-altar), plante ce se refera la masa altarului.




 

  PrescuraPRESCURA legat de locul jertfei, de altar, i s-a atribuit corespondent in natura plantei, Floarea Reginei, Floarea de Stanca sau Floarea de Colt planta careia poporul i-a adus si omagiul sau sfant, numind-o Prescurarele.




 

  SfesnicSFESNIC, SFESNICIOARE i s-a atribuit denumirea populara plantei Mierea Ursului, florile ei, in forma de mici palnii latite la capat ca niste farfurioare, aduc foarte mult cu mici sfesnice.




 

  CandelaCANDELA - lampa ce imprastie lumina rosie, semn de prezenta pe altar a Sfintei Taine, a lui Christos sub forma mistica, are in natura corespondent o frumoasa planta Caldarusa, denumita de poporul nostru si Candeluta, Cinci Clopotei.




 3. Plante Carnivore

 

  2:0.3Plantele carnivore sunt adevarate curiozitati ale naturii, ele procurandu-si suplimentar substante nutritive din corpul unor insecte. La aceste plante frunzele au peri senzitivi, lipiciosi cu glande digestive pepsinifere care inlesnesc pbsortia de substante. Despre plantele insectivore, botanistii au luat cunostiinta la mijlocul secolului al XVII- lea, cand din insula Madagascar a fost adusa in Europa, Nepenthes distillatoria la care s-a observat ca frunzele sunt modificate la capete intr-un fel de "ulcioare-capcana", in care sunt digerate, cu ajutorul unor enzime, insectele prinse. O planta insectivora din tara noastra este roua-cerului (Drosera rotundifolia), raspandita prin turbarii, ea fiind recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lar numerosi peri glandulari cu rol in digerarea proteinelor, continute de insecte. Iarba grasa (Pinguicula) este o alta planta carnivora, cu flori albastre-violacee si cu frunze care erau folosite de locuitorii Laponiei si de ciobani in loc de cheag pentru obtinerea branzei. In apele Deltei Dunarii si ale lacului Snagov este raspandita Adrovanda vesiculoasa, planta cu infatisarea unei tufe plutitoare si cu frunze ale caror modificari, constituie veritabile capcane, fara nici o iesire pentru animalele acvatice mici. O cunoscuta planta carnivora de la noi, din balti si lacuri, este otratelul de balta (Utricularia vulgaris). In Portugalia si in Maroc creste Dropsophyllm lusitanicum, planta care pe tulpina si pe frunze are picaturi cleioase si acide-capcane pentru diferite insecte. Tot ca niste capcane sunt si frunzele plantei Dionaea muscipula din America. O curiozitate a plantelor carnivore o constituie si faptul ca frunzele acestora produc electricitate ca si tesuturile animalelor, dovada ca acul galvanometrului este deviat, atunci cand aparatul este in contact cu o frunza de Dionaea.




 4. Plante in Obiceiuri si Legende Crestine

 

  2:0.4Crestinismul a avut o influenta profunda in cultura si civilizatia poporului roman, influenta exprimata pana in timpurile noastre in unele obiceiuri di datini crestin-laice. In acest context ne vom referi la cateva plante si obiceiuri care sunt folosite in practica vietii crestine. De pilda, ramuruke si florile de tei, paltin si artar impodobesc de regula de Rusalii bisericile si portile caselor, indeosebi in Satu Mare si Oasi. Tot in acest spatiu geografic romanesc a devenit traditie ca de Sfantul Gheorghe sa se foloseasca ramuri inverzite de mesteacan. De asemenea, este cunoscuta o legenda in care se povesteste despre relatia salciei cu Patimile Domnului. Se spune ca, in fata Crucii pe care era rastignit Christos, crestea o salcie cu ramuri drepte, frumoase, elastice, salcie care, la suferintele si moartea Mantuitorului, s-ar fi intristat aplecandu-si ramurile in jos. Salcia reprezinta in traditia evlavioasa crestina simbolul Floriiler. De aceea, in Duminica Floriilor sunt aduse la biserica ramuri proaspete, inflorite, de salcie care se sfiintesc, se tin in mana in timpul serviciului divin, apoi sunt aduse acasa si puse dupa grinda sau la icoana unde se pastreaza pana in anul urmator. Se stie ca bradul este simbolul Craciunului, folosit intai in biserici, apoi in casele oamenilor, ca element decorativ pe timput sarbatorilor de la sfarsitul anului. Din pacate, folosirea abuziva a bradului natural a modificat mult aspectul esteric al padurilor de conifere, limitrofe unor asezari umane. Oricum, Pomul de Craciun a insemnat si va ramane traditie si obicei crestin. Graul, planta care prin boabele sale ne da: "Painea noastra cea de toate zilele...", este respectata si cinstita de romani prin obiceiuri si datini crestine si laice.




 5. Din Tainele unor Plante de Primavara

 

  2:0.5Primavara - anotimpul renasterii naturii - prilejuieste omului incantare si primenire sufleteasca. An de an, bucuria reinvierii cuprinde intreaga lume a vietuitoarelor, care, treptat, revin la o viata activa, benefica. Despre secretul unor plante ne vom referi in continuare.




 

  BrebenelulBREBENELUL(Corydalis) "fiul" ghiocelului, dupa o legenda din Banat, are flori purpurii, rosii-violete, albe-galbui, flori ce ofera timpuriu albinelor nectar si polen pentru stimularea si dezvoltarea familiilor lor.




 

  PapadiaPAPADIA (Taraxacum Officinale) are frunzele dispuse pe sol precum spitele de la o roata, frunze inclinate spre radacina si prevazute cu un uluc de-a lungul lor, usurand scurgerea picaturilor de ploaie si de roua la radacina, fapt pentru care planta ramane verde si infloreste mereu fructul cu semintele plutind in aer ca nacela unui balon.




 

  ToporasulTOPORASUL (Viola) infloreste o data primavara timpuriu si a doua oara pron iunie, iulie, cand florile sunt ca niste muguri verzi ce nu se deschid niciodata, in interiorul lor forandu-se semintele, fiecare cu ebrion si un bobisor de materie dulce preferata de furnici.




 6. Din Flora Medicinala a Primaverii

 

  2:0.6Cadrul natural al patriei, de la mare pana la munte, cuprinde comori floristice - o diversitate de plante ce ne infrumuseteaza viata fiecaruia, producandu-ne, o data cu venirea primaverii, bucuria renasterii naturii, a revitalizarii organismului. Ne vom referi la unele dintre aceste plante si la actiunea lor terapeutica.




 

  GhiocelulGHIOCELUL (Galanthus nivalis), intaiul semn al primaverii, avea candva intrebuintari
in medicina populara, in tratarea paraliziei infantile si a reumatismului.




 

  Ciubotica CuculuiCIUBOTICA CUCULUI (Primula officinalis) este o alta planta care infloreste primavara timpuriu si de la care se foloseste rizomul cu radacini in tratamentul unor forme de tuse.




 

  PapadiaPAPADIA (Teraxacum officinale), planta foarte raspandita prin locurile necultivate si cultivate, de la care omul recolteaza frunzele sau planta intreaga inainte sau in timpul infloririi pentru a fi folosite fie ca salata sau in bolile biliare-colecistice, angiocolite.




 

  PodbalulPODBALUL (Tussilago farfara), are multe intrebuintari. Astfel frunzele intra in compozitia ceaiurilor antiasmatic, antibronsic si in tigarile antiasmatice.




 7. Actiunea Terapeutica a Fructelor

 

  2:0.7Se stie ca fructele constituie factori nutritivi importanti in alimentatia omului, multe fructe fiind folosite cu bune rezultate si in prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unor boli. Iata cateva fructe medicament.




 

  MereleMERELE sunt usor laxative si absorbante ale toxinelor si microorganismelor de la nivelul intestinului; au actiune diuretica si favorabila in hipertensiunea arteriala; se pot folosi in dieta pentru combaterea obezitatii si chiar in tratarea diabetului infantil




 

  PerelePERELE se recomanda in afectiuni urinare, litiaza urica, precum si in reumatism, guta si artritism.




 

  GutuileGUTUILE sunt antihemaragice in hemoptizii, hemoroizi, hemoragii uterine.




 

  PrunelePRUNELE amelioreaza starile inflamatorii ale ficatului.




 

  Coacazele NegreCOACAZELE NEGRE maresc rezistenta organismului la infectii, stimuleaza formarea globulelor rosii si cresterea oaselor la copii.




 

  AfineleAFINELE proaspete sau uscate au rol important in fitoterapia interocolitelor, in dezinterie, in colibaciloza - sindrom entero-renal; in tulburari circulatorii (varice, arterite, sechele de flebita, afectiuni coronariene, sechele de infarct); precum si rol de regenerare a celulelor hepatice, rol hipoglicemiant.




 

  AluneleALUNELE sunt recomandate ca energizante bolnavilor de tuberculoza si diabet, considerandu-se, totodata, ca ar avea si proprietatea de a dizolva calculii renali.




 

  NucileNUCILE prezinta proprietati astringente si antiscorbutice, coaja verde a fructelor fiind folosita si in afectiuni renale (litiaza renala), in reumatism si guta, precum in combaterea oxiurilor si a limbricilor.




 

  MaslineleMASLINELE sunt folosite in afectiuni hepatice, indeosebi in diskineziile biliare, in insuficienta hepatica si eliminarea calculilor biliari.




 

  StruguriiSTRUGURII au actiuni terapeutica asupra aparatului digestiv, in afectiuni renale si in hepatite, in boli de piele, artritism, reumatism, guta.




 8. Plante Ornamentale de Gradina

 


 

  .....Gradinile de flori sunt o istorie culturala nescrisa, rezumata, a poporului ce le cultiva". A. Borza

  2:0.8In perioada sezonului cald ne poate incanta privirea si deconecta sufleteste plantele din apropierea casei.




 

  CrizantemaCRIZANTEMA (Chrysantemum Coronarium) este o planta de circa 30-100 cm inaltime ce infloreste vara-toamna. Impresioneaza prin florile galbene, rosii, violet, flori dispuse in capitule. Are tulpine ramificata cu aspect de tufa; radacina in forma de tuberculi, fusiforme, fasciculate si frunze mari, opuse cu lobi ascutiti. Se inmultesc prin seminte.




 

  GladiolaGLADIOLA (Gladiolus Imbricatus) infloreste la inceputul verii, floricelele fiind purpurii in spic terminal, unilateral. Planta are bulb si o tulpina aeriana drepta.




 

  IederaIEDERA (Hedera Helix) ne impodobeste fatada casei, a locului si perimetru ambiant.




 

  LaurulLAURUL (Ilex aguifolium) arbust ornamental, cu flori albe, pedunculate, mirositoare, cu frunze scurt-petiolate, alterne, persistente, simple, ovat-eliptice, lucioase, lipsite de flexibilitate, cu margine ondulata-dintata.




 

  TrandafirulTRANDAFIRUL DE DULCEATA (Rosa centifolia) nu trebuie sa lipseasca din mediul ambiant al omului. Din florile lui parfumate se prepara o dulceata delicioasa si un suc benefic sanatatii organismului.




 

  TuiaTUIA, ARBORELE VIETII (Thuja occidentalis) are 18-20m inaltime, frunze asemanatoare cu solzii, ramuri dispuse in plan orizontal, scoarta brun-roscata ce se exfoliaza si coroana alungit-piramidala. Este rezistent la praf, fum si gaze, dar nu suporta solul uscat si umbra. Se inmulteste prin seminte, butasi, marcotaj si altoire. Daca nu avem aceste plante, ar fi bine sa le cultivam pentru a ne apropria mai mult de natura si darurile ei.




 9. Plante de Camera

 

  2:0.9Legatura intre om si natura este puternica - semnificativ fiind si faptul ca e una din posibilitatile pe care o are fiecare de a-si infrumuseta casa cu plante ornamentale. De aceea, pentru a-i apropia de natura pe cati mai multi oameni, vom prezenta plante de camera ce vor decora caminul nostru..




 

  AnanasANANAS COMOSUS VARIEGATUS este o eleganta planta de camera, cu frunze arcuite si margini zimtate, cu flori purpuriu violacee, grupate in spic dens, ce se termina printr-un buchet de frunze. Planta poate fi asezata intr-un cos in sufragerie, in frumusetand incaperea. Fructele ei sunt comestibile, suculente- cu aroma si gust dulce acrisor. Ananasul ii prieste o umiditate ridicata si o temperatura crescuta, minim 16 de grade iarna.




 

  AsparagusASPARAGUS DENSIFLORUS "SPRENGERI" are aspect de feriga, cu frunze aciculare, mici, verzi, indreptate in diferite directii. Florile sunt mici, albe, au miros caracteristic, iar fructele de culoare rosie, au marimea bobului de piper. Este decorativa in cosuri suspendate si in compania ferigilor. Vara trebuie udata des, iar iarna de doua ori pe saptamana, indiferent de locul in care se afla. Planta prefera locuri luminoase si aerisite, cu o temperatura care sa nu depaseasca 18 grade C.




 

  BegoniaBEGONIA ELIATOR e o planta de 30-40 cm, cu frunze lucioase, verzi, uneori roscate si carnoase, cu flori de diferite culori, asemanatoare cu ale trandafirilor. Una dintre speciile de begonie "Coralina" are flori dispuse in ciorchine. Begonia este decorativa, fiind asezata singular sau cu alte plante. Prefera locuri luminoase, dar nu in lumina directa a soarelui, care-i poate provoca arsuri pe suprafata frunzelor.




 

  ChamaedoreaCHAMAEDOREA ELEGANS, palmier asemanator cu bambusul ne poate decora si oxigena locuinta, chiar si baia, prin forma sa eleganta, ce poarta frunze verzi arcuite, precum si flori marunte, galbene, grupate in inflorescenta.




 

  CrotonulCROTONUL (codiaeum variegatum pictum) este o frumoasa planta ornamentala, cu frunzele tinere verzi, care ulterior se modifica in nuante diferite: rosu, violaceu, portocaliu. Expunerea la lumina indelungata a soarelui asigura coloritul frunzelor, planta fiind pretentioasa la caldura si lumina. Florile sunt mici, albe, nedecorative si se indeparteaza, pentru a evita epuizarea plantei.




 

  DracenaDRACENA (DRACAENA DEREMENSIS) este o planta de 120-130 cm, ce prefera locuintele slab luminate, dar se dezvolta de spada, lungi, late si cu dungi galbene. Accepta temperatura camerei si are nevoie de lumina filtrata.




 

  EpiremnumEPIREMNUM AUREUM, SCINDAPSUS este o planta taratoare cu tulpini de cativa metri, pe care se dezvolta radacini aeriene si are frunze verzi, patrate cu galben, ce cresc pana la marimea unei palme. Se acomodeaza la temperatura camerei, cu umiditate ridicata si o lumina difuza. Ne poate decora chiar bucataria, dirijandu-i dezvoltarea in mai multe directii.




 

  HederaHEDERA CANARIENSIS este o planta taratoare, de o frumusete aparte, cu frunze in nuante de verde si crem. Se inmulteste prin butasi de lujeri si prefera locurile luminoase.




 

  HibiscusHIBISCUS ROSA-SINENSIS este trandafirul de China - un frumos arbust, cu flori simple sau compuse, in forma de palnie si de o mare varietate de culori, de la rosu, roz, alb pana la galben si portocaliu - flori ce se mentin o zi, dar cu posibilitatea de a se forma altele, din primavara pana in tomna. Hibiscusul prefera incaperi luminoase, ingrasaminte bogate in potasiu si o umiditate ridicata.




 

  HippeastrumHIPPEASTRUM este amarilisul, o planta cu bulbi, cu florile in forma de trompeta si de culoare alba, roz, portocalie, rosie, unicolore sau vargate cu frunzele in forma de panglica, de 40-60 cm, ce cresc dupa inflorire.




 

  EritrinaERITRINA (ERYTHRINA CRISTA-GALLI L) "Arborele de coral" e semiaburst decorativ in locuinte si in sere, infloreste primavara-vara, florile fiind catifelate, rosu-aprins sau rosu-carmin.




 

  FicusFICUS BENJAMINA, planta de 1,5-2 m, ne ofera un decor deosebit, datorita aspectului tulpinilor. Prefera locurile foarte luminate, planta neadaptandu-se la lumina directa a soarelui.




 

  Floarea - MamaFLOAREA-MAMA (BRYOPHYLUM CRENATUM) este originara din Madagascar si are frunze mari, suculente pe margini cu mugurasi din care se dezvolta plante minuscule. Florile sunt de culoare roz-violaceu, bucurandu-se de ele in timpul iernii si primavara. Aceasta planta, la care Goethe a observat regenerarea, este una din putinele plante vivipare - se inmulteste prin "pui vii" - mugurasii de pe marginea frunzelor, in contact cu solul, se inradacineaza repede.




 

  FittoniaFITTONIA VERSCHAEFFELTII, planta de mici dimensiuni si cu radacini scurte, este preferata in casele oamenilor pentru frunzele sale de un verde deschis, cu nervuri bine conturate in rosu carmin sau galben pal. Are nevoie de umiditate si lumina moderata.




 

  FuchsiaFUCHSIA L. este cunoscutul cercelus, care are tulpini ramificate, frunze in nuante de verde si rosu si frumoase flori rosii sau albe. Ii prieste semiumbra, aerul umed, o temperatura de 12-16 de grade C si ingrasaminte. Se inmulteste prin butasi, din care se formeaza radacini intr-un pahar cu apa sau in pamant umed.




 

  Hoya CarnosaHOYA CARNOSA sau floarea de ceara este un arbust cu flori roz-alburii, "planta cu flori de portela" cu frunze persistente, groase, inchise la culoare, cu lastari ce cresc peste un metru lungime. Florile in forma de stea cu un punct rosu in mijloc si cu un suc pe suprafata lor, sunt grupate mai multe la un loc pe un lastar scurt. Planta se dirijeaza pe un cerc din sarma, se va uda moderat, iar in perioada de crestere i se vor administra ingrasaminte in solutie, la interval de doua saptamani. Prefera temperatura camerei si se inmulteste prin butasi - ramuri fara frunze, ce se indroduc in nisip umed la inradacinat.




 

  ImpatiensIMPATIENS PETERSIANA se cultiva in apartamente si balcoane pentru florile rosu-carmin. Tulpina de circa 45 cm este pofuasa, iar frunzele persistente, purpurii, bronz. Planta se inmulteste prin seminte si butasi.




 

  JasminumJASMINUM POLYANTHUM sau iasomia este o planta ce infloreste de primavara pana toamna. Are numeroase frunze si flori parfumate, de culoarea roz, albe. Se cultiva in camera, balcon sau veranda si are nevoie de multa lumina si de temperaturi scazute pentru a inflori mai des.




 

  MammillariaMAMMILLARIA ZEILMANIA este un cactus foarte decorativ cu tulpini globulare sau alungite. Florile sunt mici, rosii-violet, alcatuind un sir in varful plantei. Se inmulteste prin lastari ce se sadesc dupa 24 de ore de la indepartarea de planta. Suporta lumina directa a soarelui si nu are nevoie de surplus de apa.




 

  MonsteraMONSTERA DELICIOSA sau filodendronul este un arbust cu crestere rapida, fiind decorativ datorita faptului ca prezinta locuri libere pe frunzele mature. Formeaza radacini aeriene lungi, are flori grupate si fructe cu gust de ananas. Se inmulteste prin butasi de tulpina, prefera locuri luminoase, temperatura 19-22 de grade C si umiditate ridicata.




 

  NeorgeliaNEORGELIA CAROLINAE "TRICOLOR" are frunze verzi, netede, dispuse intr-o rozeta, din care se desprind florile de culoare albastra, roz. Are nevoie de lumina directa a soarelui.




 

  NephrolepisNEPHROLEPIS EXALTATA sau feriga de camera are frunze verzi arcuite, cele mici sunt de forma simpla sau ondulata si cresc pe cele doua laturi ale unor nervuri puternice. Este o agreabila planta decorativa prin verdele deschis al frunzelor.




 

  NeriumNERIUM OLEANDER, leandrul - un arbust putin pretentios cu frumoase flori simple sau compuse, dupa specie, de culoare alba, roz, galben sau portocaliu. Prefera locuri mai racoroase. Se recomanda indepartarea florilor ofilite. Se inmulteste prin butasi.




 

  NerteraNERTERA GRANADENSIS este o frumoasa planta cu frunze mici, rotunde si verzi, cu florigalbene si fructe in forma de boabe rosu-oranj, ce impodobesc planta mai multe luni. Are nevoie de umiditate ridicata. Se inmulteste prin butasi de tulpina.




 

  PelargoniumPELARGONIUM DOMESTICUM, cunoscuta muscata cu flori mari, este decorativa din primavara pana in toamna pentru florile sale mari, albe, roz, rotunde si usor ondulate pe margini. Are nevoie de lumina directa a soarelui, de aer curat si de temperatura obisnuita a camerei.




 

  PeperomiaPEPEROMIA AGYREIA are frunzele in forma de inima, carnoase, de culoare alb-argintie, cu nervuirle verzui, cu petiol ce se desprinde direct din radacina. Este sensibila la variatiile de temperatura si la apa rece. Se inmulteste prin butasi si frunze.




 

  SaintpauliaSAINTPAULIA, violetele de Africa au frunze rotunde, cu puf verde pe partea superioara si cu flori in tot cursul anului, flori simple sau compuse de culoare roz, mov, violet sau multicolore. Prefera locuri luminoase si umiditate ridicata. Se inmulteste prin butasi de frunze.




 

  SansevieriaSANSEVIERIA TRIFASCIATA este, prin aspectul ei, o planta foarte decorativa, avand frunze striate ori dungate cu alb si galben ce cresc pe verticala. Florile, nesemnificative, sunt mici, albe, grupate in siraguri. Interesant este faptul ca Sasevieria rezista la uscaciune si la fumul de tutun.




 

  TranscantiaTRANSCANTIA FLUMINENSIS, "VARIEGATA" e o planta agatatoare, cu frunze mici de culoare verde, cu dungi albe pe partea superioara si rosii-violet pe partea inferioara. Prefera lumina directa a soarelui si o umiditate ridicata. Se inmulteste prin butasi li lasatri. Cu speranta ca prezentarea unor plante decorative de camera va starni interesul cititorilor, considerand aceste informatii ca fiind utile oamenilor, in dorinta lor de a fi mai buni si prietenosi cu mama-natura, descifrindu-i inca tainele si nebanuitele ei frumuseti.




 10. Orologii Vegetale

 

  2:0.10Fiecare popas in mijlocul naturii, ne asigura liniste si incantare sufleteasca, precum si prilej de cunoastere de studiu si cercetare a mediului inconjurator. De pilda, multe plante, pe care le observam, ne sugereaza perioade distincte din timpul zilei. Astfel, intre orele 5-8 se deschid florile de dovleac ( Curcubita pepo), mac (Papaver rhoeas), zorele (Ipomoea caerulea), susai (Sonchus arvensis), papadie (Taraxacum officinale), cicoare (Cicorium inthybus), podbalus (Tussilago farfara), luceafar (Scorzonera rosea), vulturica (Hieracium pilosella) si calceacalului (Caltha laeta). Ora zece ne poate indica florile deschise ale cacrisului de iarba cu petale galbene (Oxalis stricta), iar Iuta (Ornithogalum umballatum) ora 11, fiind "Doamna de la ora unsprezece" a francezilor. Dupa-amiaza isi deschid corolele: la ora 18, laurul (Datura stramnium), la ora 19, opatelul de noapte (Lychnis vespertina), iar la ora 20, regina-noptii(Nicotiana lata). Iata cum, pe parcursul unei zile,isi dau intalnire, prin parfumul florilor, plante din familii si locuri diferite intr-un imaginar ceas floral.




 11. Orientarea in Spatiu la Plante

 

  2:0.11Vietuitoarele dispun de sisteme originale de orientare in spatiul lor geografic. Prezentam doar cateva "busole naturale" cunoscute la plante.




 

  MuschiulMUSCHIUL - planta care prefera locurile umede si intunecate se fixeaza spre nord, dar si in directia nord-est, nord-vest si sud-vest.




 

  LaptucaLAPTUCA SALBATICA (Lactuca serriola) isi orienteaza nervura mediana a frunzei pe directia nord, cu scopul de a regla transpiratia.




 

  Floarea-SFLOAREA-SOARELUI (Helianthus annuus) executa o miscare lenta si neintrerupta de la est la vest, in directia deplasarii aparente a soarelui.




 12. Plante Indicatoare de Roci si Zacaminte

 

  2:0.12Prin procesul lor de asimilatie, plantele indica prezenta in mediul lor de viata a unor microelemente, roci si zacaminte. Astfel in cantitati mici, castravetii contin argint, varza iod, iar usturoiul vanadiu. Strontiul a fost identificat la tomate, pepeni, dovleci, fasole si la varza. Boabele de porumb contin elementele chimice beriliu, iridiu, aur si zinc. Sunt plante care, pe langa nevoile suficiente de hrana isi depoziteaza in corpul lor surplus de elemente chimice sub forma de granule. In tulpinile si radacinile plantei sapunarita (Gypsophylla patrini) s-au gasit 2-3 mm granule de aur. In cenusa unei specii de mur (Rubus) di America Latina s-au gasit cantitati insemnate de tantal si niobiu, metale care se recupereaza pe cale industriala. Alte plante, precum plopul american (Populus grandidentata) si coada soricelului (Achillea millefolium) sunt "strangatoare" de zinc. Indicatoare de zacaminte de zinc este si o specie de toporas (Viola calaminaria), iar de plumb Amorpha, o leguminoasa lemnoasa (din America de Nord) cu frunze ca ale salcamului si cu flori grupate intr-un spic vioriu inchis. Cu precizie indica uraniu (In Nevada-SUA), unghia gaii (Astragalus pattersoni), iar trifoiul auriu (Trifolium aureum) zacaminte de bariu. Reprezentativa pentru muntii calcarosi este floarea reginei (Leontopodium alpinum) simbolul monumentelor naturii din Romania. Pe stanci calcaroase mai creste ochiul sarpelui (Eritrichium nanum) si linarita alpina (Linaria alpina), planta taratoare cu flori violete, asemanatoare cu ale gurii-leului din gradini. Siliciul este semnalat de prezenta in mediu a plantelor: piciorul cocosului (Ranunculus crenatus, R. glacialis), Saxifraga cymosa (cu flori albe), iar gipsul si sarea au fost identificate in corpul plantei catina-alba (Hippophae rhamnoides).




 13. Din Foloasele Padurii

 

  2:0.13Padurea "aurul verde", reprezinta principalul ecosistem al Terrei, o componenta esentiala a biosferei, a carei existenta a fost si este strans legata de dezvoltare societatii si civilizatiei omenesti. Se stie ca padurile ofera multe foloase omului printre care, faptul ca sunt veritabile uzine biologice prin producerea de biomasa lemnoasa, dar sunt si uriase fabrici de oxigen, asigurand echilibrul dintre oxigen si carbon in natura, prin procesul de fotosinteza. Pentru a motiva necesitatea ocrotirii padurii, vom prezenta cateva foloase pe care aceasta mare bogatie a Terrei o are pentru omenire: -peste 60% din oxigenul produs pe Glob apartine padurii; -un hectar de padure in zilele calduroase elimina 180-200 kg de oxigen si absoarbe 220-280 kg de dioxid de carbon; -padurile amelioreaza in mod favorabil mediul natural, diminuand radiatiile si extremele de temperatura; -reduce evaporatia; asigura cresterea umiditatii atmosferice si micsoreaza intensitatea vanturilor; -pentru culturile agricole, padurile - ca perdele de protectis, reduc erodarea humusului; permit depunerea uniforma si topirea lenta a zapezii; filtreaza particulele de praf si alte noxe in orasele si centrele industriale. -padurile, dupa cum se stie, "aduc ploile", inlesnind circulatia apei in natura, ele fiind si eficiente bariere biologice impotriva debitelor de viituri ale raurilor ecosistemele forestiere influentand, deci, pozitiv regimul hidrologic pe Glob; -padurea este scutul eficace de aparare a solului contra eroziunii si a torentilor; -padurile sunt spatiile geografice cele mai propice pentru sanatatea si linistea omului. Deci, sa protejam padurile, pentru a asigura o viata sanatoasa si generatiilor viitoare.




 14. Padurea in Pictura Ramaneasca

 

  2:0.14"Padurea este o podoaba a naturii; ea reprezinta viata si bogatie si prin toate calitatile ei merita sa fie cunoscuta, crutata si ingrijita".... Mihai A. Ionescu

Padurea, "aurul verde" al Terrei, a avut dintotdeauna un rol important in natura si in viata omenirii, ea reprezentand o componenta de baza a biosferei, o sursa pretentioasa de bunuri materiale, de produse vegetale si animale, precum si locuri preferabile de odihna, studiu si cercetare. Dar, pentru fiecare dintre noi si mai cu seama pentru pictori, sculptori si scriitori, padurea a fost si va fi izvorul nesecat de inspiratie si creatie. In acest context, ne vom referi la cativa pictori romani de seama, care au ilustrat cu maiestrie si sensibilitate codrul in culorile anotimpurilor. Dintre lucrarile multor artisti, peisajul a fost si va ramane una din temele care a surprins in maretia sa, padurea, iar alte lucrari ne infatiseaza in umbre si lumini specii singulare sau grupuri de copaci si pomi fructiferi, precum stejarul, fagul, mesteacanul, salcia, plopul, marul, ciresul.

 Nicolae Grigorescu, considerat cel mai de seama pictorroman, binecunoscut prin lucrarile "Carele cu boi" a realizat tablouri in care natura, cu armonia ei, este primitoare si ospitaliera, infrumusetand sufletul omului prin multitudinea de nuante si culori. Inegalabile vor ramane peisajele lui Grigorescu, din care nu lipsesc copacii: "Luminis", "Peisaj la Posada" , "Trunchi de stejar", "Mesteacan" si altele.

 Ion Andreescu, renumit pictor a redat in multe tablouri, cu deosebita sensibilitate, natura patriei in general si padurea in special. Dintre aceste lucrari, mentionam: "Grup de copaci", "Cabana in padure" , "Padurea desfrunzita", "Crang desfrunzit", "Peisaj cu plopi", "Iarna in padure", "Salciile", "Mesteceni la marginea baltii", "Pomi infloriti".

 Stefan Luchian, cunoscut "pictor al florilor", convins de faptul ca "...artistii privesc cu ochiul, dar lecreaza cu sufletul" a realizat pe deplin un legamant cu natura, semnificative fiind tablourile: "Salciile din Chiajna", "Peisaj din valea Doftanei" (Arbori pe culmea unei coline), "Salcii", etc. De altfel, multe din lucrarile artistilor plastici romani si nu numai ei, surprind in peisaje - arborii, codrul, cu frumusetile lor neasemuite. De pilda, George Demetrescu Mirea, prin tabloul "Copaci in padure"; Lucian Grigorescu "Interior de padure"; Alexandru Ciucureanu "Peisaj in parc" si "Peisaj de iarna"; Henri Catargi "Peisaj"; Jean Al. Steriadi "Peisaj din Mangalia"; Dimitrie Ghiata "Toamna"; Mariu Bunescu "Peisaj la Herastrau"; Lucian Deam Balcescu "Primavara"; G. Ionescu "Tomna" si multe altele. Iata deci, cum padurea prin frumusetile ei a sensibilizat pe artistii plastici, ea fiind neindoielnic, o necesitate vitala a omenirii, avand multiple functii in cadrul biosferei si un rol esential in mentinerea echilibrului ecologic pe Terra. De aceea, indiferent de varsta si de profesia ce o avem, noi oamenii trebuie sa o ingrijim, sa o infrumusetam si mereu sa o completam, asigurandu-i o permanenta intinerire, pentru binele generatiilor de azi si maine.

 





 15. Lumea vie - Sursa de Inspiratie Pentru Stiinta

 

  2:0.15De-a lungul anilor, structurile si functiile multor plante si animale au oferit oamenilor idei si sugestii pentru stiinta si tehnica. Prezentam cateva modele preluate din lumea vie si de care beneficiaza astazi intreaga omenire. De pilda, membrana celulara a organismelor vii este utilizata drept model in medicina, la separarea sangelui de uree - in baza proprietatilor acestora realiszandu-se rinichiul artificial, cunoscut sub numele de hemodializor, aparat complex ce suplineste functia de filtrare a rinichiului natural. De asemenea, s-au realizat membrane artificiale ce sunt folosite in desalinizarea apei de mare. Scufundarea submarinului este in principiu asemanatoare cu a plantei carnivore otratelul de balta. Tot ca un submarin se deplaseaza si fructul ciulinului de apa. Pastravul poate detecta substante cu concentratii foarte mici din apa, modificandu-si brusc pozitia corpului. In baza acestei supersensibilitati, specialistii considera ca pastravul poate fi folosit eficient ca instrument de control al calitatii apei poatbile. Creierul omului reprezinta un sistem foarte bine construit, cu o singuranta perfecta in functionare, ceea ce a permis cercetatorilor sa-l aiba ca model pentru calculatorul electronic. Daca in creier purtatorul informatiei biologice este influxului nervos, permitand calculatorului sa efectueze milioane de operatii intr-o secunda, in timp ce omul poate efectua o simpla adunare. Dar creierul uman, mult mai flexibil, poate trece cu usurinta, de la un aspect la altrul al activitatii intelectuale, pe cand calculatorul - aparat cu structura fixa cum a fost proiectat, nu poate functiona decat pe baza unui program intocmit de om. Incontestabil, calculatorul nu este un simplu instrument de calcul, el poate fi folosit in stiinta, tehnica, industrie, comert, transporturi, medicina, arta, etc.






 16. Marul Simbol al Belsugului

 

  2:0.16Marul (malus domesticul Borkn), pom fructifer a fost, din timpuri vechi, simbol al ispitei. Florile marului sunt bucuria primaverii, simbol al tineretii, frumusetii; fructele lui sunt darurile toamnei si bucuria iernilor, cand se ofereau, mai ales de sarbatori, copiilor. Prin importanta pe care o are, oamenii au considerat ca-i pacat sa tai un mar, pana nu sadesti altul in loc. In unele tinuturi romanesti, de 1 martie se lega la fiecare pom roditor un fir rosu ca sa faca poame multe vara. Marul e considerat arbore sacru. Plantat pe marginea drumului, asigura umbra racoroasa si potolea, prin fructele sale, setea calatorilor. La romani, se cunoaste obiceiul de a pune intr-un vas cu ramuri de mar, ca sa infloreasca pana la Anul Nou, cand copiii merg cu fructele la urat. In Maramures, petitorii duc fetei o plosca de rachiu, un mar si ceva bani. Dupa ospat, fetei i se ofera marul, care daca este primit, inseamna ca accepta cererea in casatorie, moment in care petitorii beau rachiul din plosca, fac incredintarea si vestesc casatoria. In caz de refuz din partea fetei, petitorii luau plosca si marul si le duceau feciorului care i-a trimis. Deci, in obiceiuri, marul exprima dorintele de rod, belsug si permanenta - fiind considerat pom al vietii.




 17. Salcia si Bradul, in Obiceiurile la Romani

  2:0.17Salcia (Salix alba L.) este un arbore cu ramuri subtiri mladioase, flori galbene-verzui, cu lemn usor si moale, din care se modeleaza obiecte casnice; frunzele si coaja au efecte terapeutice in diferite boli. Dar salcia are numeroase semnificatii in creatiile literare populare, in obiceiul unor sarbatori de peste an. Astfel, in unele asezari rurale din Oltenia, copii mergeau la urat cu ramuri de salcie. Planta simbolizeaza rod si belsug, fapt pentru care ramuri de salcie se puneau la grajd, cotete, stupi, la pomi, la semanaturi, la porti si la ferestrele caselo, pentru sanatatea oamenilor. In Banat, e cunoscut obiceiul de a mana oile la strunga si la forma turmelor, cu ramuri de salcie.

Bradul (Abies laba Mill), conifer viguros din padurile de la munte, cu multe foloase pentru om, semnifica diferite obiceiuri la romani. In Bucovina se cunoastea obiceiul, ca la iesirea oilor la munte sa se faca un foc viu, peste care se punea cetina de brad si molid, iar, prin fumul care se forma treceau oile, in credinta ca vor fi ferite de primejdii pe timpul verii. Si unele zone din Transilvania se faceau focuri de brad, rosmarin si laur, prin fum trecandu-se, de asemenea, oile, inainte de a urca la munte. Bradului i s-au atribuit pe langa puteri protectoare si daruri prevestitoare, in sensul ca in anii cand pe ramurile lui se formeaza conuri cu mult polen, numit "mana" - inseamna si belsug in toate pentru oameni. Un alt obicei era punerea unor ramuri de brad pe locul unde se ridica o casa, la caii si carutele ce transportau ce transportau materialul necesar. In acest fel, se considera ca in noua casa va fi liniste, veselie si bucurii. In multe asezari de la munte si nu numai, bradul nu lipsea (si nici acum) din obiceiurile de nunta. De pilda, in satele din Muntii Apuseni, steagul de nunta se facea dintr-un varf subtire de brad, pe care se puneau naframi de matase impodobite cu panglici. In Transilvania, fratii de mire pregateau mai multe fufe de brad, cu care imppdobeau ataa carul in care se aduce mireasa, cat sai jugarele boilor. In Tara Romaneasca era cunoscuta (si este) "ziua de brad", cand se infrumuseta cu brad gospodariile mirilor, iar in ziua dinaintea nuntii, se juca "hora bradului". Demn de subliniat ca in unele tinuturi romanesti, bradul a avut semnificatie deosebita si in obiceiurile de inmormantare. Totodata, este cunoscut faptul ca bradul a devenit arborele de decor, benefic si nelipsit din casele romanilor (si nu numai) in perioada sarbatorilor de iarna. Dar, despre brad, in obiceiurile la romani sunt edificatoare numeroasele creatii foclorice, bradul fiind"...arborele vietii si al mortii", asa cum reiese din cartea lui Romulus Vulcanescu "Coloana cerului". Parafrazand cuvintele lui R. Tagore "...radacinile sunt crengi cufundate in pamant. Crengile sunt radacini crescute in vazduh", romanii pot spune deci, ca brazii, toti arborii, sunt izboarele vietii pe Pamant si in Univers.

 





 18. Vegetatia Montana si Sanatatea Omului

 

  2:0.18Omul este intr-o permanenta relatie cu mediul sau, alcatuind sistemul ecologic uman, cel mai mobil dintre toate sistemele naturii. Mediul ambiant, exercita asupra omului influente multiple si in primul rand asupra sanatatii. Astfel, in zona de vegetatie montana, in atmosfera, se afla mai putini agenti patogeni care ar pune in pericol sanatatea si aceasta datorita faptului ca padurea de conifere emana in aer fitonocide - substante care distrug microbii tuberculozei, difteriei si al altor boli. Specialistii, de pilda, apreciaza ca intr-o padure se gasesc numai 500 mirobi pe metru intr-un metru cub de aer, in timp ce intr-un parc sunt 88 000, iar intr-un magazin patru milioane microbi la un metru cub de aer. Se desprinde concluzia ca vegetatia forestiera ne asigura prospetime, ne fereste de imbolnaviri si totodata reprezinta un minunat cadru recreativ si de tratament. De pilda, bolnavii de plamani, si nu numai ei, se simt bine intr-o padure de molid sau brad, de conifere in general. De apreciat este si faptul ca nuantele vegetatiei pot sa aiba efecte pozitive chiar si asupra psihicului omului. Astfel, se stie, deja, ca verdele calmeaza sistemul nervos, creaza o senzatie de racoare, reduce presiunea arteriala, inlatura oboseala vizuala, favorizeaza dilatarea vaselor, in timp ce culoarea galbena invioreaza, stimuleaza activitatea inimii, plamanilor.




 19. Mierea, Aliment si Medicament

 

  2:0.19Va prezint cateva curiozitati despre miere - "sudoarea cerului" - binecunoscuta de-a lungul anilor ca aliment si medicament. Dupa un papirus din Antichitate, reiese ca babilonienii, asirienii si mai ales egiptenii considerau ca mierea vindeca ranile, bolile tubului digestiv, ale rinichilor si ale ochilor; ea se aplica, in cataplasme, pe tumori si se administreaza pe cale bucala si spalatri pentru tratarea cancerului de stomac. Si Hipocrat, Aristotel, Galen, Pliniu si Discoride au semnalat la vremea lor efectul benefic al mierii in cazul fistulelor, plagilor infectate si in bolile intestinale. In Georgia, in secolele al XI-lea si al XII-lea, soldatii mancau zilnic miere vascoasa (kumeli) care le dadea putere in lupta. Lumea slava a lasat diverse tratate interesante pentru secolul al XVI-lea, precum: Tratatul maestrului Colerus (1592) ce preia, partial, pe cel al lui Pictorius (1563), al lui Villiengennsi, mai ales pe cel al silezianului Nikol Jacob (1568) in care se arata eficacitatea mierii in caz de "abcese, rani, bataturi, dermatroze, tiutul urechilor, tuse, inflamatii de orice fel (mai ales gat si ochi), ameteala, bronhopneumonie, muscaturi de sarpe, otravire cu ciuperci, intoxicatie cu peste si chiar impotriva paduchilor si miorlaturilor de pisica"(!). Inaintea celui de al II-lea Razboi Mondial, in Rusia, Corsica si in Franta continentala copii mancau miere pe tartine, la gustare si sugarii seara cu biberonul la culcare. In Occident, mierea era folosita drept condiment dar si conservant pentru unt si carne. Cu adevarat, mierea - hrana divina (divum epulis) a zeilor, a oamenilor din Antichitate sau a discipolilor lui Ioan Botezatorul si a lui Hristos considera a fi contrariul artificialului, chimicului, poluarii.




 20. Plante de la Munte Folosite in Medicina Populara

 

  2:0.20De-a lungul veacurilor, multe plante din flora montana au fost folosite la vindecarea unor boli. Pe scurt, ne vom referi la cateva plante din vegetatia montana care erau si inca sunt importante in medicina populara romaneasca.

 Afinul (Vaccinium Myrtilus L.) este un arbust cunoscut pentru fructele dulci, acrisoare (din care se prepara sirop si afinata) si ramurile cu frunze, care folosesc sub forma de ceaiuri in afectiuni digestive (dureri de stomac, crampe) si cardiace, precum si contra diabetului, tot ca ceai in amestec cu frunza de mesteacan, laur si traista ciobanului.

 Arnica (Arnica Montana L.) planta ierboasa raspandita in pasunile umede montane - efecte terapeutice avand ceaiul de frunze si flori contre dizinteriei si reumatismului, in boli neuropsihice.

 Banuteii, Paralute (Bellis Perenis L.) planta mica frecventa prin fanete si pasuni. Planta se spala, se piseaza, se stoarce, iar sucul obtinut, in amestec de zahar candel, fiind folosit la bronsite cronice.

 Bradisor, Coarda-Celor-Din-Vant, Pedicuta (Lycopodium clavatum L.) planta ierboasa raspandita prin paduri si pasuni umede, pietroase, din regiunea montana si subalpina, de la care se intrebuinteaza sporii la preparate dermatologice. Decoctul sporilor in vin era folosit in calculoza renala si vezicala, iar decoctul plantei intregi, ca diuretic si purgativ. Interesant este si faptul ca sporangele acestei plante se fierbea in apa si decoctul il luau cei care vroiau sa se lase de fumat. De asemenea, se mai folosesc contre reumatismului si a durerilor de spate.

 Captalan, Brustur Dulce (Petasites Hybrids) este o planta erboasa ce creste prin locuri umede, pe langa paraiele si izvoarele din padurile montane. In medicina populara, radacina pisata se folosea contra durerilor de cap. Decoctul de captalan si crapusnic se folosea la spalatul ochilor de albeata, contra durerilor de picioare si de orice boala.

 Coada Calului, Parul Porcului (Equisetum Arvense L.), planta ierboasa cu doua tipuri de tulpini - una fertila si alta sterila -, creste in locuri umede, prin zavoaie, pe langa ape. Intrebuintare au tulpinile sterile, datorita proprietatilor diuretice si astringente. Decoctul din tulpinile sterile se lua (si in prezent) contra durerilor de ficat, in boli de vezica urinara si in constipatie. Cu decoctul se faceau spalaturi contra ranilor si pecinginei. In zona Carei, se folosea la bai in artrita.

 Coada Racului, Scrantitoare (Potentilla anserina L.) este o mica planta ce creste prin fanete, livezi, pa langa ape, drumuri. Se folosesc ca ceai si decoct, tulpinile florifere sau frunzele, contra durerilor de stomac, eczemelor si la bai pentru intarirea oaselor copiilor, care nu pot sta pe picioare. In multe zone, planta se folosea pentru vindecarea ranilor si in cazuri de entorse.

 Coada Soricelului (Achillea millefolium L.), cu denumire sugerata de forma frunzelor. Aceste parti ale plantei maruntite si amestecate cu rasina, se aplica pe diferite rani. In Banat foloseau contra alunitelor si a bolilor de piele, iar in Bihor, contra pecinginei. Ceaiul din varfurile florale se lua in caz de tuse si astm, uneori in amestec cu cimbru de camp si musetel. In anumite zone, ceaiul se lua primavara, pentru "curatirea sangelui". Pe tot cuprinsul tarii, ceaiul si decoctul se intrebuinta (si astazi) in bolile digestive, de rinichi si de ficat, cat si pentru intarirea nervilor.

 Corn (Cornus Mas L.) este un arbust cu lemn dur, flori galbene, ce apar primavara de timpuriu. Decoctul fructelor de corn era folosit (si este) contra dizenteriei, hepatitei. Seva din ramurile verzi se aplica pe eczeme si pecingine, iar decoctul din frunzele de corn in amestec cu cele de malin, se lua contra limbricilor.

 Dumbravnic (Melittis melissophyllum L.) este intalnita prin tufarisuri, paduri de fag si stejar. Are flori mari, mirositoare, preferate de albine si de copii. Frunzele macerate in vin alb este bautura locuitorilor din unele sate ale Transilvaniei. Frunzele sunt folosite contra moliilor si pentru un miros placut si sifonier.

 Entura, Ghintura (Gentiana puctata) creste in zonele inalte, prin fanete si pasuni, pe stancarii. Radacinile de la aceasta planta ierboasa se puneau in rachiu, care se lua contra durerilor de stomac.

 Fagul (Fagus sylvatica L.) este un arbore cu multiple intrebuintari si importanta terapeutica. Cu cenusa lemnului de fag, fiarta o ora, se spalau negii de mai multe ori pe zi; ceaiul din coaja fagului este benefic in cazurile de diaree grave, iar ramurile tinere si frunzele se foloseau in bai contra reumatismului.

 Feriga (Dryopteris filix mas Scott), planta fara flori, alcatuita dintr-o rozeta de frunze la suprafata solului si o tulpina subpamanteana (rizom), care, maruntita si amestecata cu miere, se intrebuinta (si in prezent) contra teniei - vierme parazit in intestinul subtire al omului si al mai multor animale. Rozomul, fiert in apa, se lua dimineata inainte de a manca su, pisat, se bea cu vin pentru dureri de inima. De asemenea, bolnavii de astm beau, in loc de apa, decoct din rizomi de feriga.

 Fragul (Fragaria vesca L.), planta ierboasa mica, binecunoscuta pentru fructele aromate, prezinta si importanta terapeutica: frunzele, pisate si amestecate cu sare, se puneau pe masele contra durerilor, iar ceaiul din radacini, tulpini si frunze se folosea in combaterea tusei, digetiei anevoioase si in boli de rinichi.

 Ghiocelul (Galanthus nivalis L.), gingasa planta ierboasa (raspandita prin paduri si fanete umede), vestitoare a primaverii, contine in bulbul din pamant o substanta cu actiune in tratamentul paraliziei infantile.

 Iedera (Hedera helix L.), planta agatatoare (cu frunze vesnic verzi) din padurile umbroase, de pe stancarii si ziduri umede, are rol terapeutic prin ramurile florifere, folosite sub forma de ceai in combaterea tusei si febrei, precum si in durerile de ficat si de stomac.

 Ienuparul, Cetina, Jneapanul (Juniperus communis L.) este un arbust cu frunze aciculare, permanent verzi, raspandit prin padurile si pasunile de la munte. Ceaiul din frunze de jneapan, in amestec cu coada-calului, matase de porumb si cozi de cirese, este benefic in eliminarea calculilor renali.

 Izma Salbatica (Mentha longifolia L. Nath.) este folositoare prin frunze, care se fierb, obtinandu-se un ceai verzui, ce se bea contra tusei, racelii, gripei si durerilor de stomac. Izma se punea si in bai, contra reumatismului, iar planta fiarta se aplica pe diferite umflaturi ale corpului, cauzate de boli sau traumatisme.

 Lemnul Cainesc, Malin Negru (Ligustrum vulgare L.) este un arbust cu frunze mici si groase, raspandit prin tufisuri, paduri, cranguri, folosit pentru garduri vii. Ceaiul din ramuri si fruce se bea in caz de constipatie si hemoroizi, iar cu decoctul din coaja se spalau mainile contra raiei. Coaja are si rol antiscorbutic.

 Leurda, ai de Padure (Allium ursinum L.) este o planta raspandita prin paduri umede si umbroase, folosita in loc de usturoi. Ceaiul din frunzele acestei plante are efecte terapeutice, fiind recomandat in bolile de rinichi.

 Macrisul (Rumex acetosella L.), planta ierboasa cu gust acrisor, ce creste prin fanete si livezi. Este folosita in alimentatie si consumata cruda de copii primavara, cand sunt putine verdeturi. Decoctul si ceaiul din frunze se lua in boli de rinichi.

 Mama Padurii (Lathraea squmaria L.) este parazita pe radacinile arborilor din padurile umede si umbroase. Are rizom ramificat si numai la 10 ani se formeaza tulpina aeriana, cu flori si seminte. Planta se folosea ca medicament contra colicilor, crampelor si epilepsiei.

 Macesul, Trandafirul Salbatic, Rugul (Rosa canina L.) este stramos al multor varietati de trandafir, cu fructe bogate in vitamine (C,D,P, provitamina A), glucide, saruri minerale etc. Ceaiul din macese uscate se bea pentru combaterea tusei, raguselii, crizelor de ficat, iar decoctul este sedativ pentru durerile de stomac si de urechi. In Muntii Apuseni, la Salciua, ceaiul din macese, in amestec cu tulpini florifere de zmeur, se folosesc contra durerilor de inima, iar ceaiul din frunzele si fructele acestui arbust se bea pentru diminuarea durerilor de rinichi.

 Merisorul de Munte (Vaccinium vitis-idaea L.) este un arbust mic, raspandit prin locuri stancoase si umede din paduri, prin pasunile din zonele inalte, de la care se folosesc frunzele in ceaiul contra reumatismului. Antitermic este mustul din fructele acestei plante, totdeauna verde.

 Mierea-Ursului, Plumanarica (Pulmonaria officinalis L.) este o planta ierboasa ce creste prin locuri umbroase si umede din paduri, tufisuri si livezi, de la care se folosesc frunzele in ceaiul contra tusei si afectiuni pulmonare, precum si ceaiul din radacini, in boli de stomac si ficat.

 Molidul (Picea excelsa Link.), cunoscut conifer din padurile de la munte, cu numeroase intrebuintari, printre care mugurii si conurile tinere din care se obtine un sirop contra tusei si al altor afectiuni pulmonare. Rasina, in amestec cu alte plante, era folosita in prepararea unei alifii ce se aplica pe rani, ca cicatrizant.

 Muchiul de Munte, Muschiul de Piatra (Cetrarias islandica), e un lichen frecvent in zona alpina, folosit ca tonic si febrifug. Decoctul din acest lichen indulcit cu miere su zahar, se bea de bolnavi in tratamentul tuberculozei pulmonare.

 Navalnicul, Limba-Cerbului (Phyllitis scolopendrium (L) Neum.), feriga din regiunea montana, cu frunze dispuse in rozeta, din care se facea ceaiuri pentru tuse. Frunzele si radacinile pisate se foloseau contra ranilor, iar fiertura plantei uscate se lua in bolile de splina. De asemenea, rizomul si frunzele se foloseau contra tuberculozei.

 Negelarita, Rostopasca (Chelidonium majus L.), planta ierboasa (miraculoasa) cu flori galbene, ale carei organe contin un suc galben cu multe efecte terapeutice. De fapt, rostopasca era tilizata ca planta medicinala inca din Antichitate, iar in Evul Mediu era flosita in tratamentul icterului. Demult, aceasta planta a depasit cadrul medicinei populare. In prezent, se foloseste (infuzie) in tratarea colicilor hepatobiliare, sichineziei biliare, tusei convusive si spastice, anginei pectorale, spasmelor, tractului gastrointestinal. Ca unguent, sub forma de suc proaspat si comprese, se foloseste pentru cicatrizarea ranilor, in tratarea tuberculozei pielii, herpesului, negilor, bataturilor. Tulpinile florifere erau, candva, fierte in lapte cu patrunjel, fiind folosite contra blenoragiei. Planta se mai utiliza contra muscaturilor de sarpe si de insecte si se dadea vacilor ca sa aiba lapte mult si bun, sa fie untul galben.

 Odoleanul Gusa Porumbului (Valeriana officinalis L.), planta ierboasa de prin padurile umede si zavoaie, de pa langa paraie, de la care se utilizeaza radacina, sub forma de ceai, pentru diminuarea starilor nervoase in hipertensiune si inima marita. Radacina plamadita in rachiu se lua, in unele zone, in situatii de isterie si palpitatii.

 Omagul (Aconitum tauricum) este raspandit prin locuri ierboase si stancoase din etajul alpin si subalpin al Carpatilor, de la care se folosesc cu precautie(sirop, tinctura) radacinile in tratarea gripei, guturaiului, in nevralgii, congestii pulmonare cu tuse, pneumonii, laringite acute, sciatica, ticuri nervoase ale fetei.

 Patlagina, Limba-Oii (Plantago major L.), planta erbacee din pasuni umede, fanete, utila pentru frunzele sale (infuzie) in medicina traditionala umana: in tratarea tusei, aterosclerozei si hipertensiunii arteriale. Sucul din patlagina se dadea copiilor contra limbricilor; ceaiul si cataplasmele se foloseau in bli de ochi, iar decoctul din radacini si frunze se bea contra tuberculozei. In anumite zone, patlagina si fereguta se pisau si se puneau in tuica, fiind, apoi, folosita contra durerilor de stomac.

 Papadia (Taraxacum officinale), raspandita prin fanete, gradini, locuri necultivate, pasuni, are multiple intrebuintari: frunzele in alimentatie, ca salata, primavara; florile contra tricofitiei; ceaiul din radacina, ca si cel din flori este folosit in durerile de ficat, in bolile de rinichi si in hemoragii.

 Pelinul (Artemisia absinthium L.) este o cunoscuta planta aromatica si medicinala, cu numeroase intrebuintari inca din Antichitate. Ceaiul din pelin era (si este) folosit contra racelii, reumatismului si paraliziei, durerilor de stomac, ca dezinfectant. Planta, in creatiile folclorice, avea diferite semnificatii - gustul amar insemnand un trai greu: "Peline, frate peline,/Amara-i frunza pe tine,/Ca si inimioara-n mine..."

 Pinul (Pinus sylvestris L.), conifer, de la care este folosti, indeosebi, lemnul in constructii, dar si frunzele (infuzie) cat si mugurii(sirop) in tratarea bolilor pulmonare, bronsitelor, bolilor aparatului urinar (cistite, pielite, uretrite), precum si a reumatismului, dermatozelor cu eczeme, ranilor, psoriazisului, scabiei, sub forma de ulei sau alifie, preparata din rasina.

 Podbalul (Tussilago farfara L.) e o planta ierboasa, pe care Dioscoride si Plinius o foloseau in tratamentul unor afectiuni pulmonare, inar Hipocrat recomanda decoctul, ca emolient pentru furuncule. Ceaiul din frunze, flori si radacina se bea si este recomandat in bronsita, tuse, astm, raguseala, emfizem pulmonar, silicoza si, in general, in toate bolile cailor respiratorii, in dischinezii biliare si ca tonic aperitiv.

 Porumbarul (Pronus spinosa L.) e un arbust ce creste la marginea padurilor, de la campie pana la munte, de la care sunt folosite terapeutic radacinile, scoarta, frunzele, florile si fructele. Astfel, radacinile, scoarta radacinii si chiar scoarta tulpinii, folosesc contra durerilor de inima: frunzele si florile sunt utile in eruptii tegumentare, boli de rinichi si pentru eliminarea toxinelor din organism; fructele sunt recomandate in dureri de stomac, diaree, dizenterie, afectiuni renale, dischinezii biliare, guta, tuse convulsiva si spastica, afectiuni cardiovasculare si pentru stimularea digestiei.

 Rachitanul (Lythrum salicaria L.), planta erbacee ce creste la marginea lacurilor, raurilor, in locuri mlastinoase, de la campie pana in regiunea montana, are utilizari terapeutice in medicina umana traditionala. Partile aeriene ale acestei plante, sub forma de infuzie, au rol astringent, antiseptic, hemostatic, hipoglicemiant, cicatrizant. Interesant este si faptul ca in primul si al doilea razboi mondial, epidemiile de dizenterie au fost tratate folosindu-se rachitanul. Planta era si este recomandata in afectiuni gastrointestinale, hemoragii, hipotensiune, ulcere varicoase, eczeme, dermatoze, urticarie.

 Urzica (Urtica dioica L.) este o cunoscuta planta ierboasa de la care se folosesc (ca ceai si decoct) frunzele, varfurile florifere, radacinile, contra tusei, in boli de stomac, rinichi, iar primavara in alimentatie, ca fortificant, pentru persoanele slabite, subnutrite.

 Vascul (Viscum album L.), planta semiparazita, frecventa prin casele oamenilor de sarbatorile de iarna pentru a aduce noroc, este folositoare prin ceaiul din frunze in emfizem pulmonar, tuberculoza, in epilepsie si ca hipotensiv.

 Zmeurul (Rubus idaeus L.), arbust cu fructe parfumate, preferat, prin ceaiul sau decoctul din frunze si ramuri tinere, in durerile de cap, de stomac, si de inima, in afectiuni renale.

 


Inapoi

Urmator

Acasa - Taine din lumea vie


| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |
© 2005 - Aurel Manea


Website By Florian Talos

Hosting by WebRing.