| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |

Acasa - Taine din lumea vie



Inapoi

Inainte - II. In Universul Plantelor

 Taine din lumea vie

 I. Din Lumea Animalelor









 "...Poti descoperi inca in minunata viata a animalelor profunde semnificatii si nu de putine ori, adevarate valori etice si morale de comportament..." Constantin Mihailescu





 1. Curiozitati din cartea naturii

 

  1:0.1Se cunoaste faptul ca animalele, in diversitatea lor, prezinta funcii, unele cu rol benefic in habitatele in care traiesc, funcii care sunt adeseori valorificate si de catre om. In acest sens am selectat cateva curiozitati din marea carte a naturii, pe care le consemnam in continuare.

 

  1:0.2GROPARUL sau necrofaful (NECROPHORUS) este o insecta cu o functie deosebita in natura. Acesta ingroapa mici mamifere moarte, ca soareci, cartite, pasarele, peste care depune ouale, din care ies larvele care vor avea asiguranta hara di abundenta.

 

  1:0.3CALOSOMA (CALOSOMA SYCOPHANTIS) "politistul padurilor" un gandac de culoare verde aurie, cu straluciri rosietice, metalice, se hraneste lacom cu omizi, salvand uneori de la defoliere mii de hectare de padure

 

  1:0.1APHELINUS MALI este o mica viespe, folosita de om in livezi pentru combaterea paduchelui lanos al marului. Femela despune ouale in corpul daunatorului unde in interiorul acestuia se vor dezvolta larvele.

 

  1:0.1BUBURUZA si larvele acesteia mananca intr-o zi de pe plantele de cultura si ornamentale o cantitate de paduchi verzi (afide) cu o greutate de cateva ori mai mare decat corpul ei.

 

  1:0.1LEUL, cunoscut pentru forta sa extraordinara, spre batraneste, cand ramane fara dinti se hraneste cu cadavre, iar in final, din cauza subnutritiei si epuizarii, devine prada usoara pentru hiene, animale cu rol important in igienizarea mediului.

 

  1:0.1GHEPARDUL(Acinonyx Jubatus) este crescut de unii oameni din India pe langa casele lor, fiind folosit ca paznic in timpul noptii, cand poate face inofensivi pe eventualii raufacatori.



 2. Ursii, in conflict cu oamenii

 

  1:0.2De mai multi ani, in Busteni se plimba in voie ursi infometati, reusind de fiecare data sa-si procure hrana, rapind porci din gospodariile multor oameni ce locuiesc in preajma padurii. La inceputul lunii Februarie 2000, un urs de circa 100 kg, in cautare de hrana a fost grav ranit de tren in zona de sud a fabricii de hartie, retra-gandu-se, totusi, du dificultate pe malul drept al Vaii Prahovei, constituind in plina zi, un loc de atractie pentru numerosi localnici si turisti ce traversau orasul spre cartierul Zamora. In carierul Ferastrau, din apropierea hotelului Silva, ce se margineste cu padurea de la poalele muntilor Jepii Mici si caraiman, ursii aduc pagube in gospodariile oamenilor. Astfel, in pofida unei paze in siguranta a cotetelor, in luna septembrie 1997, ursii au rapit porci in vazul oamenilor inspaimantati si nepurinciosi in fata patrupedelor infometate. In noaptea de 15 spre 16 septembrie intre orele 2 si 4, ursii au plecat cu doi porci, in greutate de 150-200 kg din gospodaria familiilor Huzui Gheorghe si Falcescu Maria.


 3. Pasarea Tucan In Ecologia Tropicala

 

  1:0.3Caracteristic pentru aceasta pasare, raspandita in padurile neotropicale, din Mexic pana in Argentina, este ciocul enorm, inalt si mult comprimat lateral, uneori lung, aproape cat corpul multor dintre cele 54 de specii de tucani de pe planeta. Acestea sunt pe cale de disparitie, deoarece oamenii distrug habitatul pasarilor si le vaneaza pentru ciocul si penele lor, sau pur si simplu pentru hrana. Tucanii care se hranesc cu fruct joaca un rol semnificativ in ecologia tropicala deoarece imprastie semintele pe solul padurii tropicale. Majoritatea femelelor tucan isi fac un singur cuib in scorburile copacilor, folosindu-si ciocul pentru a zidi in interior cu o pasta facuta din namol, crengute, fibra de lemn mestecata si scorta de copaci. Ele lasa doar o crapatura ingusta pentru a se feri de pradatori, dar destul de mare pentru ca masculul sa strecoare inauntru hrana. Tucanii su niste ciocuri magnifice, mai mult de 15 cm lungime, pe care le folosesc ca pe niste forcepsuri pentru a prinde si sfarama insecte, pe care le vaneaza cu mare maiestrie. Ciocurile mai sunt utile si pentru a cauta fructe printre ramurile cu frunze dese, sau pentru a tine la distanta serpii veninosi. Se pare ca tucanii nu beau niciotata apa. S-a observat ca numai patru specii beau apa si acestea rar. Ei isi obtin apa din hrana. Un mascul trebuie sa duca femelei hrana variata: fructe, insecte, serpi, soparle, scorpioni uriasi, lilieci si pui de pasari. Daca masculul ii duce mereu aceeasi mancare, femela i-o arunca inapoi.



 4. Din Minunata Lume a Pasarilor

 

  1:0.4Ornitologii au consemnat in cartile lor numeroase curiozitati dintre care cateva le prezentam in continuare.

 

  CormoraniiCormoranii, rude apropiate cu pelicanii, se numara printre putinele pasari acvatice carora le lipsesc glandele specializate care secreta grasimea necesara impermeabilizarii penelor.

 

  FlamingulFlamingul este singura pasare care, atunci cand se hraneste, tine ciocul cu varful indreptat inapoi si aceasta pentru ca partea de jos a ciocului, imobila, este suprapusa pe cea de sus mobila. Cuibul flamingilor are forma unui trunchi de con, de circa o jumatate de metru inaltime, fiind realizat din mal intarit.

 

  Califarul AlbCalifarul Alb, pasare raspandita si in Dobrogea, cuibareste sub pamant, in vizuini parasite de vulpi sau bursuci, sapate in dune intarite de nisip, in pamant, sub stanci, avand intrarile bine mascate de vegetatie.

 

  CuculCucul isi depune ouale in peste 200 de cuiburi de pasari apartinand unor specii diferite, femela avand grija sa indeparteze unul din ouale gazdei, uneori inghitindu-l, iar daca pozitia cuibului nu-i poate permite ouatul, aceasta depune oul pe pamant si apoi il ia in cioc transportandu-l in cuibul gazdei. Iata de ce puiul de cuc, cand vine pe lume, nu-si va cunoaste niciodata adevaratii parinti.

 

  PupazaPUPAZA, pasare bine cunoscuta din povesti si din zicale, prezinta cateva curiozitati: la femela, se dezvolta cat timp cloceste, o landa uleioasa la baza cozii, din care, in caz de primejdie, se elimina un lichid cu miros neplacut pentru dusmanii sai obisnuiti: micile mamifere carnivore; puii la aparitia unui dusman, incep sa pufaie ca pisicile, improscand fecalele lor semilichide; hrana (insecte si larvele lor, viermi, paianjeni, miriapode) o ia pupaza de la sol, o arunca mai intii in sus si apoi este prinsa si inghitita, aceasta pasare avand limba mica..



5. Despre "Teritoriul" unor animale

 

  1:0.5 In mediul lor natural animalele au un spatiu geographic delimitat, constituind loc de adapost, de hranire de adaptare, si inmultire.

 

  Betta Splendens BETTA SPLENDENS, peste supranumit "luptatorul", nu suporta in acvariu nici un alt rival, pe care il urmareste si il impiedica sa iasa la suprafata pentru a respire.

 

  Gymnarchus GYMNARCHUS este un peste ce isi creeaza un camp electric in jurul sau avand astfel un teritoriu sub propriul control.

 

  Broastele Nord-Americane BROASTELE NORD-AMERICANE nu se deplaseaza mai mult de 10 metri in cinci ani.

 

  Soparla SOPARLA are un spatiu de numai cativa metri patrati, teritoriul sau fiind uneori redus doar la o piatra sau un butuc.

 

  Lebada LEBADA are o zona de 1 km patrat pe lac pe care o apara de o alta lebada, luptandu-se pana- ii scufunda capul in apa pentru a o ineca.

 

  pESCARUSII PESCARUSII, desi formeaza o adevarata comunitate si au un spatiu vast, isi impart "teritoriul" in mici parcele pe care le apara cu hotarare.

 

  Vulturii VULTURII au un "teritoriu" mai intins, deoarece sursa lor de hrana este pe uscat (unele mici mamifere si pasari).

 

  Hipopotamii HIPOPOTAMII isi aleg in general acelease locuri, pe care nu va admite nici un alt individ din turmele vecine. In perioada de imperechere se dau lupte pentru suprematia si alegerea teritoriului care, adeseori, se vor termina cu moartea unuia dintre cei doi combatanti. Inainte de imperechere hipopotamii traiesc separat masculii si femelele avand teritoriile individuale dupa care fiecare familie are o "iesire" proprie pe care celelalte familii vecine vor evita s-o foloseasca.


 6. Efectele muzicii asupra vietuitoarelor

 

  1:0.6 Numerosi cercetatori au dovedit experimental ca animalele si plantele au sensibilitate artistica si indeosebi pentru muzicca. Pentru om, muzica are si efecte terapeutice. Astfel este cunoscut obiceiul prin care copiii canta melcilor pentru a-I determina sa-si scoata "coarne boieresti". La fel se stie despre urs ca danseaza in ritmul tobei, precum si faptul c a unii pesti, sub actiunea muzicii, raman nemiscati langa cristalul acvariului. Ariciul isi desface "haina" de tepi la izbirea a doua corpuri metalice. Maimutele, dupa natura muzicii pe care o asculta manifesta dospozitie sau devin melancolice. Caii, la circ sau la exercitiile de echitatie, isi potrivesc mersul dupa notele musicale, schitind chiar si pasi de balet. Iata cum muzica poate avea efecte nebonuite asupra multor animale. De pilda, s-a demonstrate ca daca in ultima saptamana de incubatie a oualelor de pasari se pune in apropiere muzca timp de 2-3 secunde, cu cateva note ale gamei, dupa ecloziune puisorii vor manifesta o preferinta pentru aceste note. De asemenea, soarecii pot selcta muzica dupa placul fiecaruia. Tot in urma unor experimente de Gradina Zoologica din Berlin, s-a constatat ca cea mai mare intelegere pentru muzica o au magarul si porcul, in timp ce la o gradina zoological din SUA, la sunetul unui gramofon, serpii sunt total indiferenti; elefantul salta trompa si urechile; tigrul Bengal misca prieteneste din coada, se rostogoleste si apoi toarce ca un motan; bizonii stau drepti ca lumanarea si asculta linistiti partitura, apropiindu-se incet, incet de gramofon; leii si camilele executa tot felul de salturi; ursul cafeniu mormaie, fara sa stim daca acest mormait este prietenos, entoziast sau furios; lupii si cainii urla. O alta curiozitate ne ofera cimpanzeul, pe nume Paolino, dintr-un parc zoologic din Rio de Janeiro, care a invatat sis tie sac ante la chitara si alte instrumente. In natura, cele mai attractive concerte le sustin pasarile, in comportamentul carora intervin diferite perioade de "cantec" sau "strigat", un limbaj care exprima gasirea si mentinerea teritoriu lui, constructia cuibului si cucerirea femelei. Ca neintrecute cantarete, pasarile indragesc muzica vocala, cat sic ea instrumentala. O dovada a perceptiei sunetelor si a talentului musical la majoritatea pasarilor, o constituie faptul ca unele imita cantecul altora, ca de exemplu graurul si pitulicea, care sunt cele mai bune imitatoare din Europa, pe cand gaita si pupaza sunt cunoscute pentru ca pot imita pana si mieunatul pisicii sau zgomotul fierastraului. Renumita este si pasarea lira din Australia, o adevarata "pasare orchestra", care poate sa reproduca o parte din "vocabularul" a circa 30 de pasari. Si pasarea Merla Shama din India are un cmportament ciudat, ea reusind sa reproduca aproape perfect cantecul masculului in situatia cand este despartita de acesta, desi melodia nu face parte din repertoriul ei. Dar bine cunoscuti pentru sensibilitatea fata de muzica sunt papagalii, care pot imita diferite sunete ale unor instrumente. De altfel, din cele aproape 28 000 de specii si subspecii de pasari douazeci dintre ele sunt capabile sa emita sunete articulate si sa imite cuvintele oamenilor. Desigur ca se pot enumera multe alte animale cu afectiune pentru muzica, precum si efectele acesteia asupra organismului, dar consideram necesar sa amintim ca pentru om muzica a devenit un excellent mijloc profilactic. Astvel, la Universitatea Populara pentru Protectia Sanatatii din Vilnius (Lituania), functioneaza o facultate de coreoterapie, de tratament musical prin dans. In aceasta institutie medicala s-a constatat ca emotiile care apar o data cu sunetele muzicii, si cu miscarea actioneaza asupra tonusului scoartei cerebrale, imbunatatind ritmul respirator, circulatia sangelui, metabolismul. In Germania "muzicoterapia" are un rol insemnat in ameliorarea starii bolnavilor, ca in cazul pacientului in fata dentistului sau usurarea nasterilor. Cercetari au fost effectuate si la plante, muzica avand o serie de efecte positive, cum ar fi: accelerarea cresterii si obtinerea unor recolte mai bogate. In final, mentionam ca s-a demonstrate practice ca nu orice fel de muzica are efecte positive asupra organismului. De pilda, muzica simfonica, muzica usoara, melodiile cantate la orga, pot fi folosite ca stimulente, pe cand muzica pop, mai stridenta, displace atat plantelor cat si animalelor.


 7. Consumatori ai apei de mare

 

  1:0.7 Apa de mare nu este buna de baut pentru ca in ea sunt dizolvate mari cantitati de saruri (35g la litru, din care 27g sare de bucatarie). Dar pestii marini desalinizeaza apa la nivelul bronhiilor, iar cellule speciale preiau sarurile din sange si le elimina in mediul extern. Alte vietuitoare, pasarile si reptilele marine au glanda numita salifera, care este o veritabila "instalatie" de desalinizare. S-a constatat ca femelele de broaste testoase marine ies noaptea pe uscat, pe plaje de nisip, nu numai pentru a-si depune ouale, ci si pentru a elimina sarurile din organism, fiind considerate cele mai "plangarete" animale ale planetei.


 8. Pinguinii, Adevarati Familisti

 

  1:0.8 Pinguinii, Adevarati Familisti Pinguinii, neintrecuti scafandri ai zonelor, polare, clocesc pe rand si cresc puii cum rar mai intalnim la animale. Astfel ca, in timpul cand femela cloceste pe un ger aspru si fara sa se hraneasca, masculul pazeste cuibul, iar o data ce puii ies din ou, se asociaza cate 120-150 de familii, infiintand adevarate crese, in care grija puilor o au pinguinii batrani, pa cand parintii puilor alearga dupa hrana tuturor.


 9. Delfinii, Performante si Obiceiuri

 

  1:0.9 Despre delfini, mamifere acvatice indragite si apropiate de oameni, s-au scris multe pagini. In randurile de fata ne vom referi la cateva performante si obiceiuri ale delfinului, pe care romanii, grecii si alte popoare din antichitate l-au redat in monede si in medalii, i-au dedicate poezii si l-au zugravit in picture, prezentandu-l uneori, purtand oameni pe spate, printre valurile inspumate ale marilor si oceanelor. In present se cunosc aproximativ saptezeci de specii de delfini, diferite ca forma si dimensiuni, numar de dinti, culoare, prezenta inotatoarei dorsale, formele mai des intalnite fiind delfinul comun (Delphinus Delphis), delfinul mare (Tursiops Truncatus) si marsuinul (Phocaena Phocaena), specii raspandite si in Marea Neagra, dar in numar tot mai mic. In stomacul unor delfini s-au gasit pietre de diferite marimi, bucati de lemn, de sticla, cizme, pantofi, obiecte care se pare ca ar fi necesare in farimitarea hranei. Delfinii aud foarte bine, de la sunetele obisnuite, cu frecvente mici, pana la sunete cu frecvente foarte inalte. Ei sunt, totodata, neitrecuti inotatori si scufundatori, depasind cu usurinta viteza de treizecisicinci-cincizeci km/ora (Orcinus Oraca), iar delfinii mari realizeaza adevarate performante; salturi de pana la 5-6 m inaltime si aproape 10 m lungime. De remarcat si faptul ca delfinii dresati pot cobori in adancuri pana la 300 de metri si chiar mai mult. Delfinul mare consuma zilnic aproximativ 10 kg de peste proaspat, ce ar reprezenta 100-120 tone pana la 30-35 de ani cat traieste. Si tot in literatura de specialitate se semnaleaza un alt fapt, ca delfinilor le place muzica, dovada ca ei se pot dresa cu usurinta in delfinarii si folositi la circuri. Adeseori, aceste animale inteligente reusesc sa reproduca bine vocea si chiar cuvintele dresorului.


 10. Obiceiurile Unor Pasari

 

  1:0.10 Din Marea diversitate a animalelor de pe Glob, prezentam cateva caudate obiceiuri pe care le au unele pasari.

 

  Fregata FREGATA, pasare de prada din marile tropicale, vaneaza pesti zburatori speriati de delfini, de aceea, in urma cardurilor de delfini se vad, adeseori, stoluri de fregate.

 

  Ciorile CIORILE au obiceiul sa culeaga nuci, pe care le lasa sa cada de la inaltimi de peste douazeci de metri pe un drum de piatra operatie pe care o repeat pana cand nucile se vor sparge.

 

  B,C,P BERZELE, COCORII, PASAREA FLAMINGO, se odihnesc si dorm intr-un picior, celalalt picior fiind ascuns sub abdomen.

 

  Sfranciocul SFRANCIOCUL obisnuieste sa-si puna pelin in cuib, iar in tepi de paducel sau de maces, insecte, soparle, viermi si soareci.

 

  Ticleanul TICLEANUL ascunde seminte si fructe in crapaturile scoartei copacilor, pentru a fi siguri de hrana, pe care le acopera cu lut, ce-I serveste si ca semn de recunoastere a locului respective.

 

  Vulturii VULTURII sunt de multe ori lacomi, incat nu pot zbura de greutatea pe care o au, fiind nevoiti sa verse o parte din mancarea inghitita.

 

  Bufnita BUFNITA SIBERIANA depune soarecii morti in scorburi, o adevarata camara, care-I serveste si ca frigider, intr-unul din acestea gasindu-se treizecisicinci de soareci.

 

  Capantortura CAPANTORTURA are cuibul ascuns in scorbura, incat puisorii nu pot fugi in caz de pericol, de aceea ei isi lungesc gatul si totodata, isi sucesc capul in toate partile, suierand la fel ca vipera.


11. Hibernarea la Animale

 

  1:0.11 Anotimpul rece declanseaza o stare de viata latenta la multe animale, de fapt, o adaptare a acestora la conditiile nefavorabile de viata. Aceasta stare de "somn" hibernal din bioritmul sezonier la animale este o modalitate de exprimare a termoreglarii. In hibernarea propriu-zisa, animalul ramane imobilizat mult timp, iar in cazul hibernarii partiale, animalul se poate trezi din starea de somnolenta, parasindu-si locul in cautarea hranei. In continuare vom aminti cateva cazuri de hibernare:

 

  Amiba AMIBA, animal unicellular, in conditii de uscaciune si oscilatii prea mari de temperature, se inchisteaza cu un invelis rezistent.

 

  Insectele INSECTELE, pe timpul iernii intra intr-un "somn" hibernal indelungat si profound, rezistand acestei stari de viata datorita substantelor de rezerva din corp: grasimi si glucide.

 

  Spongierii SPONGIERII sau "buretii de mare" traiesc in timpul iernii sub forma unor muguri de rezistenta, numiti gemule.

 

  Rama RAMA sapa galerii adance de 1, 5-2 metri, unde ierneaza izolat sau in grupuri mari

 

  Melcii MELCII de apa dulce-Limnea, Planorbis, Physa, etc… Pot supravietui multa vreme in gheata raurilor sau in malul inghtat, deoarece retin in partea posterioara a cochiliei o mica cantitate de aer, care-I face mai usor decat apa. PESTII, odata cu scaderea temperaturii apei, supravietuiesc tot pe seama sub-stantelor de rezerva. Platica, crapul, salaul etc. migreaza in deltele fluviilor si raurilor mari unde, in numar mare, hiberneaza in gropi maloase.

 

  Amfibienii AMFIBIENII(tritoni, salamander si broaste), traiesc iarna in crapaturile adanci ale solului, in galerii, sub radacinile arborilor si chiar in scorburi.

 

  reptilele REPTILELE (serpi, soparle, broaste testoase) intra si acestea intr-un "somn" de iarna. De pilda, puii de broasca testoasa abia eclozionati in lunile august-septembrie intra direct in amortire, iar adultii patrund in pamant la adancimi de 30-40 cm.

 

  pasari PASARI din grupul randunele, colibri caprimulgi si lastuni, in conditii de viata neprelnice, manifesta, de asemenea, o pronuntata stare de amortire.

 

  Ornitorincul ORNITORINCUL echidna, tatuul, soarecele marsupial cartita, veverita etc, ursul European si cel American intra in lunile de iarna intr-o hibernare partiala

 

  Liliacul LILIACUL (Plecotul Auritus) are trei feluri de somn: diurn, estival si hibernal, ultimul se instaleaza toamna si duraza pana la sase luni.


 12. Omul si Animalele Domestice

 

  1:0.12

 

  Calul CALUL evita peroanele necunoscute, mentinand fata de acestea o distanta de circa 15-50 metri. Daca constata ceva suspect, reactioneaza asematator calului salbatic- fuge, provocand adeseori accidente.

 

  Gasca GASCA are un comportament prietenos fata de om. In literature de specialitate se semnaleaza un fapt edificatory: o femeie s-a imprietenit cu o gasca din curtea ei, pasare care in fiecare dimineata insotea stapana pana la locul de munca, iar la intoarcerea acasa, gasca o astepta la poarta, o apuca de sort si o conducea in casa cu manifestari zgomotoase de bucurie.

 

  Lama LAMA, de origine din Peru, animal folosit la transportul marfurilor, cand este istovita de munca si cade doborata de povara, nimic nu o poate face sa se ridice, se ambitioneaza sa ramana in locul unde a cazut, si daca o bati este cuprinsa de disperare si incearca sa se omoare, lovindu-si capul de pamant, la stanga si la dreapta. Daca se simte insultata, arunca asupra omului saliva, care se spune ca este acra si iritanta pentru piele.

 

  Capra CAPRA are mai multa simtire si putere decat oaia. Se impriteneste cu usurinta cu omul, fiind sensibila la mangaieri. Este puternica, printena, plina de viata, capricioasa si iubeste hoinaritul. Ii place sa urce in locuri abrupte, sa stea si chiar sa doarma pe varful stancilor, sau pe marginea prapastiilor.

 

  Cainele CAINELE, inca de la varsta de trei saptamani exprima sunete care semnifica o dorinta de aparare, atac sau bucurie; de frica, durere sau invidie.

 

  Porcul PORCUL recunoaste mediul inconjurator la cateva ore dupa venire ape lume, iar la cateva zile este deja atent la modul cum se hraneste scroafa si la tot ce se intampla in jurul ei. De altfel, vede bine, distinge cu precizie culorile si aude si mai bine.

 

  Viteii,mieii VITEII SI MIEII se orienteaza foarte curand dupa nastere, realizand prin miros un contact personal cu animalul mama. Din ziua a patra de viata, vitelul isi recunoaste mama dupa voce, iar din ziua a opta o identifica si dupa aspectul exterior de la o departare de 30-50 de metri.


13. Animalele, Primii "Doctori" in Medicina

 

  1:0.13 La inceputul secolului al XIX-lea, F.F. Virey, naturalist si medic francez considera ca animalele au fost primii "doctori" in medicina. Argumentele sale au fost observatiile personale si informatiile din "Historia Naturali" a lui Pliniu cel Batran (24-79e.n.). In acest context semnalam cateva situatii la unele animale care foloseau ca medicament diferite plante.

 

  G,M,P GAITA, MIERLA si POTARNICHEA folosesc ca purgative frunzele de tulchina, iar porumbeii salbatici, turturelele si gainile, papadia.

 

  Ierunca IERUNCA sau COCOSUL DE MESTEACAN se hraneste in timpul iernii cu amenti(matisori) de mesteacan, care de asemenea, au rol benefic curatand tubul digestive de tenii si de alti paraziti intestinali. De fapt, aceasta s-a verificat experimental, constatandu-se ca multe animale folosesc plantele in combaterea viermilor intestinali, precum: pelinul, leurda sau usturoiul de padure, a caror actiune fitoncida si viermifuga este recunoscuta.

 

  Uliul ULIUL, cand simte ca i-a slabit vederea isi umezeste ochii cu suc din tulpina de laptuca salbatica, iar randunica foloseste pentru puii sai, cu aceleasi afectiuni, sucul galben-portocaliu de rostopasca sau iarba-de-negi.

 

  Cainele,Pisica CAINELE SI PISICA pentru dezinfectarea tubului digestive mananca iarba inrourata.

 

  Cerbii CERBII, raniti cu sageti otravitoare, rumegau frunze de frasinel, planta din care se extrage un ulei volatil, puternic, bactericid.

 

  Nevastuica NEVASTUICA se imunizeaza impotriva muscaturii serpilor veninosi mancand planta ierboasa virnant sau ruta.

 

  Rasul RASUL, cand este ranit isi prepara in gura, din anumite plante un fel de "terci" pe care apoi il aplica pe rani, intinzandu-l cu limba.

 

  Ursul Marsupial URSULETUL MARSUPIAL din Australia, numit de localnici Koala, se hraneste in exclusivitate cu frunze tinere si fragede de eucalipt. Daca este bolnav, Koala mananca si cate o frunza de matura, care este bogata in substante cu effect dezinfectant, fapt cunoscut si de medicii rezervatiilor unde supravietuieste acest marsupial ocrotit.

 

  Vulpile VULPILE pacalite cu momeala otravita consuma boabe de dalac sau poama-vulpii, a caror actiune vomitiva reprezinta un antidote.

 

  Ierbivorii ANIMALELE IERBIVORE din regiunile tropicale ala Africii, Americii si Asie, obosite de drumurile lungi parcurse, mananca frunze de cafea, matte, guarana, cola, kassine si ceai, arbori si arbusti sau liane ce cuprind substante stimulatoare pentru sistemul nervos.


14. Din Necunoscuta Lume a Animalelor

 

  1:0.14

 

  Bacteriile BACTERIILE acvatice din atmosfera boreala inoata in directia nordului magnetic, iar cele din emisfera australa spre sudul magnetic terestru, aceste microorganisme anand in corpul lor cristale de magnetite, cu rol de orientare spre locul in care ele traiesc.

 

  Cormoranul CORMORANUL ofera femelei un fir de iarba sau o pietricica colorata, gest ce simbolizeaza materialul de constructie pentru viitorul cuib.

 

  Porumbeii PORUMBEII, GRAURII SI CUCUL AMERICAN au obicei ciudat, aduna si depun hrana in ciocul femelei pe care si-o aleg, semnificand, parca, grija ce o vor avea pentru pui.

 

  Cangurii CANGURII, animale cu buze ca de iepure si urechile ca de lup, insotesc turmele de oi la pasunat, candva aceste simpatico fiinte fiind folosite si in sporturi distractive (dresate pentru a boxa).

 

  Koala URSULETII KOALA sunt animale care nu beau apa si care poarta puii in punga marsupiala situate pe spate si nu pe partea anterioara a corpului, ca la alte mamifere.

 

  Cainii CAINII AUSTRALIENI nu latra la oameni, ei sunt dresati sa latre numai la animale, fiind de mare ajutor pentru fermieri in manevrarea animalelor domestice.


15. Solidaritate si Intrajutoare la Unele Animale

 

  1:0.15 Spiritul de echipa, de intrajutorare si indeosebi afectiunea fata de semeni se manifesta la toate vietuitoarele. Un exemplu edificator de comportament intelligent la animale ni-l ofera elefantul care in anumite situaii se solidarizeaza pentru a veni in ajutorul celor in pericol. Candva, intr-o rezervatie din Africa au fost ucisi trei elefanti, act ce a declansat o revolta a celorlalti elefanti, care au inceput inspaimantator sa devasteze totul in jurul lor. De altfel spiritual colectiv la acest animal terestru urias este foarte dezvoltat. Este citat in literature de specialitate un alt caz inedit despre un pui de elefant care urma sa fie transportat dimineata cu trenul la o gradina zoological din Europa si care, in timpul noptii, numultumit de domiciliul fortat din vagon, a inceput sa protesteze sonor determinand aproape 100 de semeni sa porneasca spre gara, fara a tine seama de obstacole, si sa-l elibereze, pentru ca apoi, sa revina cu totii in jungla.


16. Sanatatea si Igiena la Animale

 

  1:0.16 Animalele, in majoritatea lor, au obiceiul de a-si ingriji si pastra sanatatea, precum si de a-si asigura conditii igienice corespunzatoare locurilor unde stau mult timp. Astfel, un procedeu interesant de curatenie a penelor de capuse se intalneste la pasarea Melospiza Melodica din America de Sud, care foloseste niste furnici in corpul carora se gaseste acid formic, o substanta puternic dezinfectanta. Pasarea sus mentionata se aseaza prin apropierea furnicarelor, ia cate o furnica in cioc si intinzandu-si aripile o trece pe partea inferioara a penelor, unde sunt ascunse capusele. Indata ce vin in contact cu substanta iritanta, capusele se desprind de pe corpul pasarii. O alta masura sigura dea a scapa de ectoparaziti o are vulpea care, pentru a indeparta puricii de pe blana sa, se scufinda treptat si apoi complet in apa, unde sta 10-20 de secunde, respirand printr-un pai, pe care il tine in gura. In acest timp, toti puricii se arunca in apa, inecandu-se. Multa dibacie in deparazitare au si maimulele prin dexteritatea lor, precum si mamiferele mari, rinocerii, si bivolii, care coopereaza cu unele pasari insectivore din neamul graurilor, cotofenelor si pasarilor Ibis (Ibis Aethiopius), pasari care le giugulesc parazitii de pe corp. Un obicei benefic, folosit de unele animale, este combaterea viermilor intestinali prin consumarea de parti ale unor plante salbatice (pelinul si ceapa salbatica), plante care contin substante active cu effect terapeutic.



17. Curiozitatea si Comportamentul la Unele Animale

 

  1:0.17 De-a lungul timpurilor, oamenii au obsrvat la animale comportamentul acestora in anumite situatii. Astfel, jocul la animale caracterizeaza o anumita modalitate de cunoastere a mediului inconjurator. Un obiect nou introdus intr-o incinta provoaca o investigare din partea animalului, care se apropie si se indeparteaza in mod repetat, stabilind un fel de "dialog" cu obiectul respectiv, fiind de fapt o conduita a curiozitatii, cu manifestari diferite la grupele de animale. Maimutele si carnivorele sunt mai curioase decat rozatoarele. Porcul spinos este mai activ decat soarecele, iar veveritele ocupa, in acest sens, o pozitie intermediara. Maimutele observa obiectele si le "incearca" cu labele, le "manipuleaza" ;cercopitecii fiind mai activi in aceasta explorare. Rozatoarele miros obiectele, le rontaie, le escaladeaza si adeseori le stropesc cu urina. La randul lor, unele pasari si unii pesti manifesta aceeasi curiozitate prin investigare. Pentru a se juca, vidrele construiesc "topogane", pe care aluneca in apa, culcate pe burta cu labele intinse, cu capul ridicat, scotand, uneori, strigate. Delfinii "se joaca" cu diferite obiecte: mingi, inele de diferite marimi. La inceput, obiectul este luat in primire de catre unul dintre delfini si apoi, de catre toti ceilalti. Omul este fiinta acceptata de aceste animale, pe care stie ca le poate dresa cu usurinta. Se poate continua cu multe alte exemple de curiozitati in comportament la animale care, in timp, au constituit modele preluate de om in existenta sa de zi cu zi.



18. Din Fauna Padurii

 

  1:0.18 Marea carte a naturii contine taine nebanuite. Padurea, lacas de existenta a unei diversitati de animale ne ofera numeroase curiozitati din lumea animala. Iata cateva dintre acestea: Pasarea care scoate sunetele cele mai puternice este pasarea numita "clopot" din padurile Braziliei. Cantecul ei, asemanator sunetului de clopot, se aude pana la o distanta de trei km. In Africa de Sud traieste o pasare curioasa, inteligenta, amatoare de miere si larve de albina denumita "ghidul mierii" sau "cucul indicator" deoarece, atunci cand descopera cuibul de albine salbatice in trunchiul unui arbore sau in maracinisuri, incearca sa-l arate, indicandu-i locul unde se afla pretioasa descoperire, printr-un zbor original, insotit de apeluri tipice, repetate. Cele mai mici maimute traiesc in padurile tropicale din America de Sud. La nastere, puii lor cataresc 20 de grame, au 5,5 cm. si o coada de 7 cm. Cercopitecul, dupa ce naste, isi apara puiul de primejdii cu dragoste parinteasca (il leagana, se joaca cu el, il mangaie si face gesturi hazlii), puiul fiind mai bucuros si mai jucaus. Ursii intra in barlog in preajma Anului Nou, iar inainte de a patrunde in acest adapost consuma anumite plante cu efect purgativ, dupa care rod coaja de brad care, in amestec cu diferite plante, formeaza un adevarat dop, ce va astupa complet rectul. La iesirea din barlog, dupa trei luni, ursul elimina dopul datorita unui consum apreciabil de apa minerala. In padurile din Paraguay, Bolivia, Argentina si Brazilia traieste o specie de lupi cu coama. Acesti lupi au picioarele lungi, ele ating 90-97% si chiar 100% din lungimea trupului.



19. Zicale Comentate Despre Animale

 

  1:0.19 Din cele mai vechi timpuri omul a fost interesat sa cunoasca comportamentul animalelor, obiceiurile mai bune sau mai rele, pe care le-a asemuit cu propriul sau comportament. Pe seama animalelor s-au formulat nenumarate zicale-cuvinte intelepte, ce reprezinta adevarate invataminte pentru multi oameni. La cateva expresii intelepte ne vom referi in continuare: "La mancare lup, la treaba vulpe si la somn butuc: - un proverb cunoscut mai in toate limbile, ce semnifica un om neputincios ajuns la cheremul altuia mai puternic "Fuge ca ursul de mort" - o formulare deja proverbiala folosita de vanatori, care uneori sunt nevoiti sa simuleze ca sunt morti pentru a evita lupta directa cu un Mos Martin artagos. "Elefantii sunt radacinile cerului", o metafora a poetilor musulmani. Radacinile indica materia, iar cerul simboliza spiritul; de fapt se elogia elefantul pentru faptura si comportamentul sau inteligent. "Il dai afara pe usa si intra pe fereastra", zicala despre guzganul cenusiu care este vioi, ager la privire si la miscari, asa cum pot fi si multi dintre oameni. "Toata ziua mananca si nu se mai satura" - o aluzie la omul lacom, exprimandu-se de fapt un adevar despre cuc, pasare folositoare, ce se hraneste constant cu omizi - larve ale unor insecte daunatoare pentru plante. "A merge ca o rata", o vorba din popor ce se potriveste acelor oameni care din comoditate abia pasesc leganandu-se cand pe un picior cand pe celalalt, precum rata pe uscat. "Este frig de ingheata ouale corbului" , expresie ce semnifica un ger napraznic, corbul fiind pasarea care depune si cloceste ouale in toiul iernii. "Buburuza\Uza\Incotr-o o-i zbura\Intr-acolo m-oi insura", un bine cunoscut refren fredonat indeosebi de tineri, care si-ar dori in casatorie omul harnic, precum buburuza. "Frunza verde palamida\Plina-i tara de omida", un alt refren ce se adevereste oamenilor care nu muncesc si care traiesc pe seama altora. Enumerarea si a altor zicale se poate continua, multe fiind cunoscute si frecvent folosite in graiul romanesc. Intelepciunea omului, existenta sa ca fiinta cea mai rationala de pe Terra a stat la baza genezei acestor cuvinte, frumos mestesugite.



20. Animale in Picturi si Desene Rupestre

 

  1:0.20 La inceputurile dezvoltarii societatii, oamenii aveau un mod de viata modest, luptand cu fortele naturii pentru a-si asigura existenta. Evolutia societatii a fost determinata de munca omului, iar roadele activitatii sale sunt nenumaratele marturii ale civilizatiilor ce s-au succedat in timp. Ca prime dovezi ale inceputului zbuciumat de drum sunt, alaturi de unele, creatiile artistice ale oamenilor paleotitici, pastrate pana in timpurile noastre. In contunuare ne vom referi numai la cateva urme semnificative lasate de oameni ce locuiau candva in pesteri si in alte adaposturi din mijlocul naturii. Astfel se stie ca arta paleolitica s-a remarcat prin picturile executate pe peretii cavernelor, prin gravuri, desene si sculpturi de mici dimensiuni, realizate pe piatra, pe coarne de ren sau pe oase. Acest mod de exprimare reprezinta, de fapt, activitatea principala a oamenilor vanatoarea, subiectul preferat al acestei arte fiind animalele. In Europa predomina imaginile de bizoni si cai, apoi cele de ren, mamuti, rinoceri si ursi; in Africa sunt reprezentari de struti, antilope, girafe, rinoceri si elefanti. In America de Nord au preponderenta bizonii, iar in America de Sud si Centrala jaguarul, sarpele si maimuta. Majoritatea picturilor si desenelor rupestre au fost gasite in Europa (muntii Cantabrici din Spania, vaile raurilor Dordogne si Garonne sau muntii Pirinei din Franta), Africa de Sud (Taji Natal, Brandberg), America de Nord (Marele Canion), dar si in America de Sud si Centrala (Mexic, Peru, Guatemale), Asia(China, India, Mongolia, Tibet, Urali, Siberia). Prin reproducerea grafica senzatiei de viata, de miscare a animalelor, picturile di desenele rupestre atesta maiestria artistica a autorilor. Astfel, in pestera din nordul Spaniei, doua desene atrag atentia in acest send "Marele bizon rosu", evidentiaza trupul masiv al bizonului, iar celalalt desen "Bizon in atac" sugereaza violenta atacului acestui animal: coarne amenintatoare, picioare stranse sub pantece, corp arcuit in salt. In aceease pestera, este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice cunoscute, pe peretii unei galerii lunga de 18 m, lata de 8-9 m si inalta de aproximativ 2 m su fost pictate, in marime naturala, peste 25 de animale, in majoritate bizoni. Tot in Spania, in grota La Pileta sunt desene simple de la inceputurile picturii, reprezentand un cap de tap, un rinocer si o vaca. In ulele pesteri din Franta reprezentarile de animale concretizau dorintele oamenilor de a le stapani. De pilda, in grota Lascaux, se afla o pictura "Lupta dintre vanator si bizon", in care artistul a fost preocupat pentru prima oara sa redea o scena dramatica. Desenul infatiseaza un bizon cu pantecul strapuns, in fata lui un om mort, iar alaturi un alt bizon, care dupa ce s-a terminat lupta pleaca. Pe un alt perete din aceeasi grota artistii vremii au gravat o multime de coarne de reni, inalte de circa 1m, care reda o turma de reni vazuta din departare. De asemenea, in Franta in grota Lortheteste cunoscuta imagine "Reni trecand o apa" infatisand trei reni, doi care fug si al treilea mai batran, inspaimantat. Pictura rupestra, gravura, reprezentand diferite animale si chipuri de oameni, puternic stilizate, este bine reprezentata si in pesterile din Africa, America si Asia. In tara noastra sunt cunoscute desene cu oameni si animale la Ohaba Ponor (Hunedoara), Cheia(Dobrogea), in pestera Muierilor, de la Baia de Fier (Oltenia) la Ceahlau-Scaune si la Ripiceni. Neindoielnic ca picturile, desenele si gravurile rupestre au reprezentat un inceput bun pentru tot ceea ce se va infaptui mai tarziu in arta.



21. Curiozitatea si Comportamentul Surpriza la Unele Animale

 

  1:0.21 In literatura de specialitate sunt prezentate manifestari comportamentale surpriza ale unor animale.

 

  Pasarile PASARILE din preajma caselor sunt atrase si se folosesc de unele substante, precum: sucul de portocale, rachiul de nuci, cenusa calda si fumul de tutun. Altele, tinute timp indelungat in captivitate, folosesc pentru deparazitare, in colivie, sucul de lamaie sau berea, oferite de prietenii lor.

 

  Cimpanzeii CIMPANZEII, odata ce s-au obisnuit sa fumeze, cu dificultate se vor mai debarasa de un asemenea viciu.

 

  Elefantul ELEFANTUL ce va simti pentru prima data gustul bomboanei de menta, nu o va mai refuza niciodata.

 

  Soricel UN SORICEL domesticit, adus de o englezoaica din Kenya, plictisit in captivitate, lua tablete de vitamine si ciocolata din cutia unde erau pastrate si le sugea pana le transforma intr-o crema, dupa care cu aceasta, fericit si satisfacut de preparat, isi ungea capul si picioarele.

 

  Fauna FAUNA padurii din Africa de Sud participa cateva zile la un adevarat "banchet" in momentul in care se coc si fermenteaza boabele de "marula", fructul unui copac salbatic ce contine un suc alcoolizat. Pasarile zboara de pe o creanga pe alta; elefantul se balanseaza pe picioare, la fel ca la circ; maimultele tipa si se cearta. Toate aceste animale uita, parca, de foame, de reproducere, de pericolul vanatorii de autoaparare.


22. Animale in Legende, Credinte si Superstitii

 

  1:0.22 Oamenii le-au atribuit animalelor diverse semnificatii, simboluri ce s-au transmis de-a lungul anilor sub forma de legende, credinte si superstitii. In acest context, ne vom referi la cateva animale.

 

  Acvila ACVILA era considerata simbol al curajului si al norocului fiind, totodata si purtatoare a fulgerilor lui Jupiter.

 

  Albina ALBINA, insecta blanda si harnica, "modelul unei republici foarte civilizate", semnifica familia, onestitatea, ea produce mierea -Hristos si o reprezinta pe Maica Domnului, stupul fiind imaginea Bisericii.

 

  Ariciul ARICIUL era, in folclorul daco-roman, un mosneag intelept, care a urzit si a masurat Pamantul.

 

  Bufnita BUFNITA simbolizeaza intelepciunea, prezenta ei in zona Targu-Neamt si Greci-Oltenia, prevesteste schimbarea vremii si inundatii.

 

  Calugarita CALUGARITA(Mantis Religiosa), cea mai feroce insecta frecventa in sudul Europei, era purtata la piept ca efigie de catre romani, convinsi ca le va aduce noroc in viata sau razboaie; grecii o numeau Divina, iar taranii din Franta foloseau cuiburile ei impotriva degeraturilor.

 

  Ciocarlia CIOCARLIA "pasarea plugului" este bine reprezentata in mitologia si folclorul romanesc, fiind o mediatoare intre om si divinitate.

 

  Cerbul CERBUL, in mitologia diferitelor popoare, era cunoscut ca zeitate primordiala, animal-solar, animal-calauza un simbol al puritatii si vietii vesnice.

 

  Cotofana COTOFANA este vestitoarea de seceta cand ciuguleste boabe de porumb si de furtuna cand se aduna in stol.

 

  Randunica RANDUNICA "Gaina lui Dumnezeu" - nu-si face cuibul decat la casele curate, nepangarite de vraji si carora le aduce noroc.


23. Taine din Lumea Vie

 

  1:0.23 Din totdeauna natura Terrei ne-a oferit curiozitati din lumea vie, de larg interes si chiar de un real folos pentru intreaga omenire. Iata cateva taine ale funcionarii organismelor vii. Broasca nu distinge vizual forma unei insecte in repaus, dar percepe imaginea acesteia in miscare-informatie ce ajunge repede la creier, determinand miscarea de prindere cu mare precizie a prazii. Delfinul are un sistem de orientare mai perfectionat decat liliacul si aceasta petru ca mediul acvatic este mai bun conducator al ultrasunetelor decat aerul, astfel ca animalul cetaceu descopera mai repede forma unui obiect, distanta pana la aceasta si chiar com-pozitia sa. Pestii se orienteaza in apa si comunica intre ei prin emiterea unor fosnete si trosnituri, cu frecvente apropiate de ale ultrasunetelor. Serpii au detector termic-doua "nari" suplimentare, una interioara cu temperatura egala cu cea a mediului ambiat, iar cea exterioara capteaza radiatiile termice; intre acestea fiind o membrana foarte sensibila care sesizeaza diferenta de temperatura dand nastere in creier senzatiei de corp care degaja caldura.



24. Grija Fata de Pui la Unele Animale

 

  1:0.24 La fel ca omul animalele acorda o ingrijire aparte puilor si manifesta afectiune de ei inca din primele zile de viata.

 

  Caprioara CAPRIOARA aduce pe lume, de obicei, un singur ied, care, dupa numai 3-4 ore reuseste sa se ridice in picioare. Cand este in pericol, caprioara in cheama prin behaituri.

 

  Colibri COLIBRI, pasare care are mai putin de doua grame isi hraneste necontenit puii minusculi si fragili, zboara in continuu pe deasupra cuibului pentru a-i apara, iar cand e soare arzator sta cu aripile intinse, ca o umbrala protectoare peste ei.

 

  Cocostarcul COCOSTARCUL CENUSIU acorda multa atentie puilor, care la nastere au 45 de grame, iar dupa 40 de zile cantaresc 1,6kg. La hranirea neputinciosilor pui contribuie si tatal care uneori da in primire hrana femeiustei, pentru a fi impartita.

 

  Pelicanul PELICANUL poarta si el de grija puilor, care pot fi hraniti si de tata. Astfel se explica faptul ca micul pelican extrage pestii din esofagul tatalui.

 

  Lupoaica LUPOAICA isi ingrijeste si isi apara puii ca cea mai buna mama. Lor le aduce aproape tot ceea ce poate vana, ii mangaie, ii spala cu limba, ii inveleste.

 

  Rasul RASUL, animal ocrotit prin lege, naste pui cu ochii lipiti, ii ingrijeste cu mare devotament, ii tine in cratenie si le da primele lectii de vanatoare.

 

  Ursoaica URSOAICA naste pui foarte mici: 20-30 centimetri lungime si 400-500 grame greutate. Ea ii ingrijeste cu foarte mare dragoste si spirit de sacrificiu, ii ascunde in parul ei stufos si moale; ii incalzeste cu respiratia ei. Interesante sunt, deci aceste comportamente la animale fata de pui, dar merita sa semnalam grija deosebina fata de micile progenituri si la cangur (in punga marsupiala), precum si la calutul de mare (intr-o abdominala de la mascul). Aceste animale merita premiu pentru paternitate.


24. Orientarea in Spatiu la Unele Animale

 

  1:0.24 Animalele au sisteme proprii de orientare in spatiul lor de viata. In Australia sunt termite ale carar construcii de 4m lungi-me si 3m latime indica prin axul lor longitudinal directia nord-sud. Germanii F. Schneider si Otto Koehler au descoperit la carabusi existenta unui simt al campului magnetic al pamantului. De asemenea, zoologii americani F.A. Brown, M.F. Bennet si H.M. Webb au constatat faptul ca melcul Nassarius Obsoleta, care traieste pe fundul baltilor si mlastinilor, se deplaseaza pe timpul zilei pe un drum bine determinat spre polul nord magnetic. Totodata, s-a confirmat ipoteza ca in capul porumbelului si in abdomenul albinei exista magnetism, ce asigura orientarea in spatiu dupa polii magnetici si nu dupa repere astronomice s-au geografice (forme de relief). In acest send, s-au adus numeroase dovezi in sprijinul existentei unei "busole" naturale la aproape toate grupele de animale.
...

 


Inapoi

Urmator

Acasa - Taine din lumea vie


| Prefata | Capitolul I | Capitolul II | Capitolul III | Capitolul IV |Capitolul V |
© 2005 - Aurel Manea


Website By Florian Talos

Hosting by WebRing.